Untitled - Limba Romana

Apărător al Patriei şi al Credinţei 129
căderea Constantinopolului”, Ştefan
cel Mare „moşteneşte de la înaintaşii
săi respectul şi admiraţia faţă de tot
ceea ce reprezenta tradiţia concepţiei
bizantine, în ideea domniei de
drept divin, fastul şi ceremonialul de
curte, concepţia religioasă şi organizarea
bisericii, legislaţia, cultura şi
arta” 46 . Tot acest tezaur de gândire,
reprezentând continuitatea ideii de
romanitate, în forma sa răsăriteană,
peste care se suprapune spiritul înnoitor
al umanismului renascentist, a
fost fructificat, în această epocă, pe
pământul Moldovei, Transilvaniei şi
Ţării Româneşti.
NOTE
21 Ibidem. p. 569.
22 Ştefan Balş, Biserica lui Ştefan
cel Mare de la Vad, jud. Someş, în BCMI,
XXXVI, 1943, p. 75­83.
23 Vasile Drăguţ, Arta gotică în România,
Bucureşti, 1979, p. 179.
24 E. Hurmuzaki, N. Densuşianu,
Documente privitoare la istoria românilor,
II/5, Bucureşti.
25 Corina Nicolescu, Arta în epoca
lui Ştefan cel Mare, în Cultura moldovenească
în timpul lui Stefan cel Mare,
Bucureşti, 1964, p. 259­361.
26 Marius Porumb, Zugravii iconostasului
bisericii sfântul Nicolae din Hunedoara,
în „AMN”, X, 1973, p. 677 şi urm.
27 Ştefan Meteş, Mănăstirile româneşti
din Transilvania şi Ungaria, Sibiu,
1936, p. 102, Dieceza Lugojului, Şematism
istoric, Lugoj, 1903, p. 452­453.
28 Nestor vornicescu, Relaţii bisericeşti
culturale între Mănăstirea Neamţ
şi Transilvania din cele mai vechi timpuri
până în preajma anului 1918, în „MM”,
XLIV, 1968, nr. 11­12, p. 664.
29 Vezi Dieceza Lugojului, Şematism
istoric, Lugoj, 1903, p. 349.
30 I.D. Ştefănescu, Eglise de Bălineşti,
în BCMI, XXXVII, 1944, p. 39,
remarca faptul că figurile alungite şi
draperiile ample, subliniate de tiv alb
de la Bălineşti, amintesc pe meşterii din
Transilvania.
31 Reprezentarea lui Isus aşezat pe
un tron în hemiciclu asimetric este des utilizată
în pictura bizantină, atât în ambianţa
balcanică, cât şi în cea a iconarilor ruşi, cu
precădere în secolele XIV­XV. Vezi Vojislav
Djuric, Icônes de Yugoslavie, Belgrad,
1961, p. 111, fig. 46, V.I. Antonovna, N.E.
Mneva, Katalog drevnerusskoi jivopisi, I,
Moscova, 1963, fig. 46, 64.
32 Corina Nicolescu, Istoria costumului
de curte în ţările române, Bucureşti,
1970, pl. CII, CIII; André Grabar, La Peinture
byzantine, Geneva, 1953, p. 184.
33 Varianta reprezentată în icoana
transilvăneană se poate vedea şi în naosul
Voroneţului, pictat curând după 1488.
M.A. Musicescu, Consideraţii asupra
picturii din altarul şi naosul Voroneţului,
în Cultura moldovenească în timpul lui
Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1964, p. 363,
fig. 23. 34 Marius Porumb, Vechi icoane
din Maramureş (secolele XV-XVIII), în
„SCIA”, tom. 22, 1975, p. 74, fig. 3; Idem,
Icoane din Maramureş, Ikonen aus der
Maramureş, Cluj­Napoca, 1975, p. 6, 7.
35 Vezi Repertoriul monumentelor
şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan
cel Mare, Bucureşti, 1958, fig. 182, 188,
189, 207.
36 Marius Porumb, Inscripţii medievale
româneşti din Transilvania, în
„AIIAC”, XXI, 1978, p. 307­308.
37 Corina Nicolescu, Icoane vechi
româneşti, Bucureşti, 1976, fig. 25.
38 Radu Popa, Ţara Maramureşului
în veacul al XIV-lea, Bucureşti, 1970, p.
217.
39 Marius Pommb, Vechi icoane
româneşti din Transilvania, în „RMM”,
1977, nr. 1, p. 53, fig. 13­14.
40 Corina Nicolescu, Miniatura şi
ornamentul cărţii manuscrise în ţările
române, Bucureşti, 1965; P.P. Panaitescu,
op.cit.
41 Nicolae Iorga, Scrisori şi inscripţii
ardelene şi maramureşene, II, Bucureşti,
1906, p. 121.
42 M. Dan, O. Filipoiu, Contribuţii la
istoria legăturilor culturale dintre Moldova
şi Transilvania în orânduirea feudală. Un
manuscris slav transilvănean din 1511, în
„MM”, XXXIX, 1963, p. 55 şi urm.
43 Repertoriul monumentelor şi
obiectelor din timpul lui Ştefan cel Mare,
Bucureşti. 1959, p. 373­376, fig. 248­250.
44 Pe fila 18 v. se păstrează însemnarea
copistului: „Această liturghie s-a
scris de mâna păcătosului ieromonah
Ghervasie din Putna”.
45 M. Berza, op.cit., p. 435; Carmen
Ghica, Vel logofătul Ioan Tăutu. Cea mai
veche miniatură a unui dregător, în SCIA,
tom. 15, 1968, nr. 1, p. 114­117.
46 Corina Nicolescu, Arta epocii lui
Ştefan cel Mare. Relaţii cu lumea occidentală,
în „SMIM”, VIII, 1975, p. 66.