You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
136<br />
Trupul subţirel, obrăjorii fini şi îmbujoraţi,<br />
sprâncenele frumos arcuite<br />
ale domniţei nul lăsară indiferent<br />
pe neînfricatul voievod, fapt care nu<br />
a rămas neobservat de grecoaica<br />
Maria de Mangop. Deşi cronicarul nu<br />
a consemnat nici un rând în această<br />
privinţă, împrejurarea survenită pe<br />
neaşteptate în viaţa tinerei doamne<br />
a influenţat mult starea ei de spirit.<br />
Uneori mai deschis, alteori indirect,<br />
Maria doamna încerca săl abată pe<br />
Ştefan de la această patimă. Ea vedea<br />
în MariaVoichiţa o rivală puternică<br />
în faţa căreia ceda. Pe măsură ce<br />
MariaVoichiţa se maturiza, creştea<br />
tot mai mult neliniştea şi frământările<br />
în sufletul Mariei doamna, deoarece<br />
Ştefan nu ezita săşi manifeste sentimentul<br />
său pentru MariaVoichiţa.<br />
Nu se ştie care a fost cauza stingerii<br />
atât de grabnice a Mariei de Mangop,<br />
căci ea muri la 19 decembrie 1477,<br />
adică la vreo 5 ani după căsătorie, dar<br />
răceala lui Ştefan faţă de ea crescu<br />
din ce în ce mai mult şi acest fapt ia<br />
măcinat doamnei temeiurile fizice şi<br />
sufleteşti, ducândo înainte de vreme<br />
pe cel din urmă drum.<br />
Ştefan şia înmormântat cea<br />
de a doua soţie cu toate onorurile în<br />
noua sa ctitorie domnească, în biserica<br />
mănăstirii Putna, unde puţin mai<br />
târziu i sau alăturat două morminte<br />
ale copiilor ei (toate cele trei morminte<br />
din lespezi de marmură cu inscripţiile<br />
respective sau păstrat până astăzi).<br />
Întro stare foarte bună a ajuns<br />
până în zilele noastre „Acoperământul”<br />
mormântului Mariei de Mangop,<br />
„roaba lui Dumnezeu, binecredincioasa<br />
şi de Hristos iubitoarea doamnă a<br />
lui Io Ştefan voievod, domn al Ţării<br />
Moldovei...”, pe care este brodat în<br />
fire de aur, argint şi mătasă colorată<br />
chipul doamnei. Încercând săi distingă<br />
înfăţişarea, săi fixeze chipul real,<br />
artistul anonim o prezintă în pocrovăţ<br />
cu părul întunecat, cu fruntea lată, cu<br />
faţa ovală, cu bărbia uşor ascuţită<br />
şi cu pomeţii proeminenţi, cu ochii<br />
închişi, cu sprâncenele arcuite, îmbinate<br />
aproape de rădăcina nasului<br />
subţire şi lung, cu gura mică, bine<br />
limba Română<br />
conturată şi cu trăsăturile feţei foarte<br />
fine, aristocratice. Specialiştii avizaţi<br />
în materie consideră că artistul anonim<br />
al broderiei a îmbinat realitatea<br />
cu desăvârşirea, idealizând un chip<br />
care nu era perfect. Din acelaşi văl<br />
se desprinde cert, prin îmbrăcămintea<br />
bogată, prin coroana imperială<br />
bătută cu pietre scumpe, cerceii mari<br />
şi lungi, cu patru şiruri de mărgele<br />
flancândui simetric obrajii – toate<br />
sugerând obârşia ei împărătească 5 .<br />
Ştefan se recăsători, contrar<br />
tradiţiei creştine ortodoxe 6 , cu tânăra<br />
domniţă MariaVoichiţa doar după o<br />
jumătate de an de la stingerea din<br />
viaţă a celei de a doua soţii. La nuntă,<br />
în vara anului 1478, a fost de faţă şi<br />
Despina, doamna lui Radu cel Frumos,<br />
care, fie de voie, fie de nevoie,<br />
la acceptat de ginere pe Ştefan cel<br />
Mare, el având pe atunci vreo 3637<br />
de ani. Aceasta se dovedi a fi cea<br />
din urmă şi cea mai îndelungată căsătorie<br />
a voievodului Ţării Moldovei,<br />
căci MariaVoichiţa, fiind cu mult mai<br />
tânără, a trecut la cele veşnice în<br />
1511, adică peste 7 ani după moartea<br />
soţului ei.<br />
MariaVoichiţa ia dăruit lui<br />
Ştefan trei copii, dintre care primul,<br />
BogdanVlad, sa născut la un an<br />
după căsătorie, în 1479, dânduise<br />
numele în amintirea celor doi bunici<br />
(Bogdan al IIlea al Moldovei şi Vlad<br />
Dracul al Ţării Româneşti). E fiul care<br />
va moşteni la 1504 scaunul domnesc<br />
al lui Ştefan cel Mare. Ceva mai târziu<br />
au venit pe lume două domniţe, Ana<br />
şi Maria, despre care se cunoaşte<br />
puţin. Despre cea dintâi se ştie că<br />
nu a ajuns la maturitate, murind prin<br />
1499, iar despre cea de a doua fiică<br />
– Maria, se afirmă că sa căsătorit cu<br />
nobilul polonez Teodor Wisniowiecki.<br />
Mai târziu, din cauza conflictului lui<br />
BogdanVlad cu polonezii pentru teritoriul<br />
Pocuţiei, Maria a fost nevoită<br />
săşi ia zestrea şi să revină în ţară,<br />
unde se stinge din viaţă în 1518, fiind<br />
înmormântată în gropniţa domnească<br />
de la Putna.<br />
În biserica înălţată de Ştefan<br />
cel Mare la Pătrăuţi în 1487, în por-
Change language