17.04.2013 Views

Untitled - Limba Romana

Untitled - Limba Romana

Untitled - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

136<br />

Trupul subţirel, obrăjorii fini şi îmbujoraţi,<br />

sprâncenele frumos arcuite<br />

ale domniţei nu­l lăsară indiferent<br />

pe neînfricatul voievod, fapt care nu<br />

a rămas neobservat de grecoaica<br />

Maria de Mangop. Deşi cronicarul nu<br />

a consemnat nici un rând în această<br />

privinţă, împrejurarea survenită pe<br />

neaşteptate în viaţa tinerei doamne<br />

a influenţat mult starea ei de spirit.<br />

Uneori mai deschis, alteori indirect,<br />

Maria doamna încerca să­l abată pe<br />

Ştefan de la această patimă. Ea vedea<br />

în Maria­Voichiţa o rivală puternică<br />

în faţa căreia ceda. Pe măsură ce<br />

Maria­Voichiţa se maturiza, creştea<br />

tot mai mult neliniştea şi frământările<br />

în sufletul Mariei doamna, deoarece<br />

Ştefan nu ezita să­şi manifeste sentimentul<br />

său pentru Maria­Voichiţa.<br />

Nu se ştie care a fost cauza stingerii<br />

atât de grabnice a Mariei de Mangop,<br />

căci ea muri la 19 decembrie 1477,<br />

adică la vreo 5 ani după căsătorie, dar<br />

răceala lui Ştefan faţă de ea crescu<br />

din ce în ce mai mult şi acest fapt i­a<br />

măcinat doamnei temeiurile fizice şi<br />

sufleteşti, ducând­o înainte de vreme<br />

pe cel din urmă drum.<br />

Ştefan şi­a înmormântat cea<br />

de a doua soţie cu toate onorurile în<br />

noua sa ctitorie domnească, în biserica<br />

mănăstirii Putna, unde puţin mai<br />

târziu i s­au alăturat două morminte<br />

ale copiilor ei (toate cele trei morminte<br />

din lespezi de marmură cu inscripţiile<br />

respective s­au păstrat până astăzi).<br />

Într­o stare foarte bună a ajuns<br />

până în zilele noastre „Acoperământul”<br />

mormântului Mariei de Mangop,<br />

„roaba lui Dumnezeu, binecredincioasa<br />

şi de Hristos iubitoarea doamnă a<br />

lui Io Ştefan voievod, domn al Ţării<br />

Moldovei...”, pe care este brodat în<br />

fire de aur, argint şi mătasă colorată<br />

chipul doamnei. Încercând să­i distingă<br />

înfăţişarea, să­i fixeze chipul real,<br />

artistul anonim o prezintă în pocrovăţ<br />

cu părul întunecat, cu fruntea lată, cu<br />

faţa ovală, cu bărbia uşor ascuţită<br />

şi cu pomeţii proeminenţi, cu ochii<br />

închişi, cu sprâncenele arcuite, îmbinate<br />

aproape de rădăcina nasului<br />

subţire şi lung, cu gura mică, bine<br />

limba Română<br />

conturată şi cu trăsăturile feţei foarte<br />

fine, aristocratice. Specialiştii avizaţi<br />

în materie consideră că artistul anonim<br />

al broderiei a îmbinat realitatea<br />

cu desăvârşirea, idealizând un chip<br />

care nu era perfect. Din acelaşi văl<br />

se desprinde cert, prin îmbrăcămintea<br />

bogată, prin coroana imperială<br />

bătută cu pietre scumpe, cerceii mari<br />

şi lungi, cu patru şiruri de mărgele<br />

flancându­i simetric obrajii – toate<br />

sugerând obârşia ei împărătească 5 .<br />

Ştefan se recăsători, contrar<br />

tradiţiei creştine ortodoxe 6 , cu tânăra<br />

domniţă Maria­Voichiţa doar după o<br />

jumătate de an de la stingerea din<br />

viaţă a celei de a doua soţii. La nuntă,<br />

în vara anului 1478, a fost de faţă şi<br />

Despina, doamna lui Radu cel Frumos,<br />

care, fie de voie, fie de nevoie,<br />

l­a acceptat de ginere pe Ştefan cel<br />

Mare, el având pe atunci vreo 36­37<br />

de ani. Aceasta se dovedi a fi cea<br />

din urmă şi cea mai îndelungată căsătorie<br />

a voievodului Ţării Moldovei,<br />

căci Maria­Voichiţa, fiind cu mult mai<br />

tânără, a trecut la cele veşnice în<br />

1511, adică peste 7 ani după moartea<br />

soţului ei.<br />

Maria­Voichiţa i­a dăruit lui<br />

Ştefan trei copii, dintre care primul,<br />

Bogdan­Vlad, s­a născut la un an<br />

după căsătorie, în 1479, dându­i­se<br />

numele în amintirea celor doi bunici<br />

(Bogdan al II­lea al Moldovei şi Vlad<br />

Dracul al Ţării Româneşti). E fiul care<br />

va moşteni la 1504 scaunul domnesc<br />

al lui Ştefan cel Mare. Ceva mai târziu<br />

au venit pe lume două domniţe, Ana<br />

şi Maria, despre care se cunoaşte<br />

puţin. Despre cea dintâi se ştie că<br />

nu a ajuns la maturitate, murind prin<br />

1499, iar despre cea de a doua fiică<br />

– Maria, se afirmă că s­a căsătorit cu<br />

nobilul polonez Teodor Wisniowiecki.<br />

Mai târziu, din cauza conflictului lui<br />

Bogdan­Vlad cu polonezii pentru teritoriul<br />

Pocuţiei, Maria a fost nevoită<br />

să­şi ia zestrea şi să revină în ţară,<br />

unde se stinge din viaţă în 1518, fiind<br />

înmormântată în gropniţa domnească<br />

de la Putna.<br />

În biserica înălţată de Ştefan<br />

cel Mare la Pătrăuţi în 1487, în por-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!