17.04.2013 Views

Untitled - Limba Romana

Untitled - Limba Romana

Untitled - Limba Romana

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Analize şi sinteze 97<br />

Diana VRAbIE<br />

MIHAIL SEbASTIAN<br />

SAU dESPRE<br />

TENTAŢIA<br />

AUTENTICITĂŢII<br />

Ciudat destin i­a fost hărăzit<br />

criticului, dramaturgului şi romancierului<br />

Mihail Sebastian, pe numele<br />

adevărat Iosif Hechter. Majoritatea<br />

celor interesaţi de viaţa şi activitatea<br />

scriitorului i­au plasat soarta<br />

sub semnul unei ironii ce l­a urmat<br />

fără încetare. Avea opt ani cînd a<br />

început războiul, iar copilăria, care ar<br />

fi trebuit să fie una fericită, şi­a trăito<br />

în lipsuri chinuitoare, în spatele<br />

frontului. Evreu, adolescenţa i se va<br />

suprapune epocii de aprigă mişcare<br />

antisemită. Crescut în spiritul şi bunele<br />

tradiţii româneşti, într­o familie<br />

în care limba de comunicare curentă<br />

era româna, i se va interzice brutal,<br />

la un moment dat, accesul spiritual<br />

la adevăratele valori ale neamului.<br />

Se va ataşa de profesorul său Nae<br />

Ionescu, un intelectual pe care îl<br />

idolatriza, dar acesta va deveni, pe<br />

neaşteptate, unul dintre teoreticienii<br />

neînduplecaţi ai antisemitismului.<br />

Raţionalist lucid, avea să trăiască<br />

deceniul iraţionalismului. Structură<br />

discretă şi nostalgică, a declanşat<br />

răsunătoare scandaluri la fiecare<br />

apariţie în public, „eseist strălucit,<br />

poate cel mai reprezentativ al generaţiei<br />

sale, s­a vrut romancier şi a<br />

fost aplaudat ca dramaturg; a îndurat<br />

toate umilinţele şi privaţiunile antisemitismului<br />

şi cînd, în sfîrşit, momentul<br />

este depăşit, dispare tragic, la nici<br />

38 de ani, într­unul dintre cele mai<br />

absurde accidente posibile” [1, p. 5].<br />

Plecat din viaţă la 29.05.1945,<br />

în urma unui accident de circulaţie,<br />

petrecut în centrul Bucureştilor, la<br />

doar trei săptămîni după zdrobirea<br />

Germaniei hitleriste, epilog pe care îl<br />

visase cu ardoare, Mihail Sebastian<br />

rămîne în literatura română subiectul<br />

unui destin tumultuos.<br />

Evenimentele din decembrie<br />

1989 vor veni să şteargă praful de<br />

pe opera lui Mihail Sebastian şi vor<br />

readuce acest nume în actualitate.<br />

Astfel, în 1990 vor reapare, într­un<br />

singur volum, cartea De două mii de<br />

ani şi eseul Cum am devenit huligan,<br />

însoţite de faimoasa prefaţă a lui<br />

Nae Ionescu. La sfîrşitul anului 1996,<br />

Editura Humanitas publică, în cadrul<br />

colecţiei „Memorii / Jurnale”, volumul<br />

„Mihail Sebastian. Jurnal 1935-<br />

1944”, text îngrijit de Gabriela Omăt,<br />

prefaţă şi note de Leon Volovici.<br />

Istorici, critici literari încep să<br />

se facă auziţi, scriind despre Jurnal,<br />

avînd impresia că îl salvează pe<br />

Mihail Sebastian de ironia destinului<br />

său. Deşi însuşi autorul nu avea o<br />

opinie prea bună despre propriul<br />

jurnal, publicarea lui va produce o<br />

puternică reacţie. Cartea aceasta<br />

s­a aflat luni de zile în centrul atenţiei<br />

publice, mai multe ediţii fiind epuizate,<br />

iar comentariile continuă şi azi.<br />

Modelul pe care, se pare, îl<br />

urmează Mihail Sebastian este Jules<br />

Renard care „timp de 23 de ani,<br />

aproape zi de zi, de cum a trecut pragul<br />

adolescenţei şi pînă a murit (...) a<br />

însemnat aici (în jurnalul său – n.n.)<br />

oamenii pe care i­a cunoscut, femeia<br />

pe care a iubit­o, fiinţele pe care le­a<br />

văzut murind, cărţile pe care le­a<br />

scris, ambiţiile, deziluziile, elanurile,<br />

regretele – tot ce poate însufleţi o<br />

viaţă de om sensibil. Cînd ajungi la<br />

capătul acestui jurnal, cunoşti nu o<br />

carte, ci un om” [2, p. 8]. S­ar părea<br />

că aceste afirmaţii Mihail Sebastian<br />

le aplica propriului său jurnal.<br />

Nicolae Manolescu consideră<br />

că există, în general, trei tipuri de<br />

jurnale: jurnalele personale (care<br />

includ documente morale şi psihologice<br />

despre autor); jurnalele unei<br />

creaţii (documente despre naşterea<br />

şi problematica unei opere) şi jurnalele<br />

unei epoci artistice (documente<br />

despre viaţa artistică în special) [3, p.<br />

3]. Creat la întretăierea dintre aceste<br />

tipuri de jurnale, lucrarea lui Sebastian<br />

reprezintă o colecţie de asemenea<br />

scrieri pe mai multe paliere care

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!