Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Analize şi sinteze 97 Diana VRAbIE MIHAIL SEbASTIAN SAU dESPRE TENTAŢIA AUTENTICITĂŢII Ciudat destin ia fost hărăzit criticului, dramaturgului şi romancierului Mihail Sebastian, pe numele adevărat Iosif Hechter. Majoritatea celor interesaţi de viaţa şi activitatea scriitorului iau plasat soarta sub semnul unei ironii ce la urmat fără încetare. Avea opt ani cînd a început războiul, iar copilăria, care ar fi trebuit să fie una fericită, şia trăito în lipsuri chinuitoare, în spatele frontului. Evreu, adolescenţa i se va suprapune epocii de aprigă mişcare antisemită. Crescut în spiritul şi bunele tradiţii româneşti, întro familie în care limba de comunicare curentă era româna, i se va interzice brutal, la un moment dat, accesul spiritual la adevăratele valori ale neamului. Se va ataşa de profesorul său Nae Ionescu, un intelectual pe care îl idolatriza, dar acesta va deveni, pe neaşteptate, unul dintre teoreticienii neînduplecaţi ai antisemitismului. Raţionalist lucid, avea să trăiască deceniul iraţionalismului. Structură discretă şi nostalgică, a declanşat răsunătoare scandaluri la fiecare apariţie în public, „eseist strălucit, poate cel mai reprezentativ al generaţiei sale, sa vrut romancier şi a fost aplaudat ca dramaturg; a îndurat toate umilinţele şi privaţiunile antisemitismului şi cînd, în sfîrşit, momentul este depăşit, dispare tragic, la nici 38 de ani, întrunul dintre cele mai absurde accidente posibile” [1, p. 5]. Plecat din viaţă la 29.05.1945, în urma unui accident de circulaţie, petrecut în centrul Bucureştilor, la doar trei săptămîni după zdrobirea Germaniei hitleriste, epilog pe care îl visase cu ardoare, Mihail Sebastian rămîne în literatura română subiectul unui destin tumultuos. Evenimentele din decembrie 1989 vor veni să şteargă praful de pe opera lui Mihail Sebastian şi vor readuce acest nume în actualitate. Astfel, în 1990 vor reapare, întrun singur volum, cartea De două mii de ani şi eseul Cum am devenit huligan, însoţite de faimoasa prefaţă a lui Nae Ionescu. La sfîrşitul anului 1996, Editura Humanitas publică, în cadrul colecţiei „Memorii / Jurnale”, volumul „Mihail Sebastian. Jurnal 1935- 1944”, text îngrijit de Gabriela Omăt, prefaţă şi note de Leon Volovici. Istorici, critici literari încep să se facă auziţi, scriind despre Jurnal, avînd impresia că îl salvează pe Mihail Sebastian de ironia destinului său. Deşi însuşi autorul nu avea o opinie prea bună despre propriul jurnal, publicarea lui va produce o puternică reacţie. Cartea aceasta sa aflat luni de zile în centrul atenţiei publice, mai multe ediţii fiind epuizate, iar comentariile continuă şi azi. Modelul pe care, se pare, îl urmează Mihail Sebastian este Jules Renard care „timp de 23 de ani, aproape zi de zi, de cum a trecut pragul adolescenţei şi pînă a murit (...) a însemnat aici (în jurnalul său – n.n.) oamenii pe care ia cunoscut, femeia pe care a iubito, fiinţele pe care lea văzut murind, cărţile pe care lea scris, ambiţiile, deziluziile, elanurile, regretele – tot ce poate însufleţi o viaţă de om sensibil. Cînd ajungi la capătul acestui jurnal, cunoşti nu o carte, ci un om” [2, p. 8]. Sar părea că aceste afirmaţii Mihail Sebastian le aplica propriului său jurnal. Nicolae Manolescu consideră că există, în general, trei tipuri de jurnale: jurnalele personale (care includ documente morale şi psihologice despre autor); jurnalele unei creaţii (documente despre naşterea şi problematica unei opere) şi jurnalele unei epoci artistice (documente despre viaţa artistică în special) [3, p. 3]. Creat la întretăierea dintre aceste tipuri de jurnale, lucrarea lui Sebastian reprezintă o colecţie de asemenea scrieri pe mai multe paliere care
98 realizează un continuu schimb între ele, rămînînd totuşi distincte. Astfel, în Jurnalul lui Mihail Sebastian poate fi identificat: un jurnal intim (care conţine date despre situaţia sa materială, adesea deplorabilă, pasionantele lecturi, preferinţele în muzică şi amorurile pasagere); un jurnal de creaţie, adică detalii în legătură cu scrierea unora dintre romanele şi piesele sale de teatru, şi, în fine, un jurnal intelectual-politic (care cuprinde date despre război, despre atitudinile antisemite ale unor prieteni, comentariile pe marginea unor evenimente politice etc.). Jurnalul intim dezvăluie stările interioare ale omului vulnerabil Mihail Sebastian care are o părere cît se poate de proastă despre sine însuşi. Senzaţiile care îl încearcă sunt de „silă, dezgust, descompunere”, considerînduse „o epavă” şi „un ratat”. Se autocaracterizează în următorii termeni: „Tot ce mi se întîmplă trece undeva dincolo de mine, fără aderenţă – ca şi cum nu mar privi. Am senzaţia că sunt şifonat, prăfuit de drum şi că aştept să ajung undeva, pentru ca să mă schimb, să mă perii, să iau o baie, să mă transform. Şi, în fond, nu mă duc nicăieri, nu aştept nimic, nu mă aşteaptă nimic”. De altfel, Jurnalul debutează sub semnul unei mîhniri, legată de faptul că va trebui să poarte ochelari, „carel fac urât” şi îi schimbă înfăţişarea. Se consideră incapabil de orice activitate, golit de energie: „Adevărul e că nu izbutesc nimic. Nici măcar să citesc disciplinat o carte de la început la sfîrşit. Sunt sălciu, somnoros, descompus, dezgustat de mine însumi, aştept de undeva puţină graţie”. Se simte prins „întro neverosimilă cursă”, care îl poate duce, fie la „salvare”, fie la „dezastru”. Aşadar, avem în faţă un individ inadaptat care nuşi poate găsi un rost, nici în afară şi nici în sine. Ceea ce se cuvine remarcat este trăirea sinceră, nedisimulată a unei sensibilităţi lucide, cu toate marile şi micile ei calităţi şi defecte umane. Orice jurnal intim este o confruntare efemeră dintre eul interior şi Celălalt, dintre spiritul creator şi biografie. Subiectivitatea, intimitatea, limba Română subconştientul sunt doar câteva dintre dimensiunile constante pe care autorul încearcă să le opună timpului. Jurnalul are o motivaţie psihologică – nevoia de exhibare a eului profund, pe de o parte, iar pe de altă parte, curiozitatea cititorului de a descoperi, dincolo de autor, personaje. Afirmaţia lui Thibaudet că sinceritatea scriitorului este una literară evidenţiază faptul că această sinceritate are un caracter mediat şi acest lucru se poate atribui oricui care încearcă să se exteriorizeze prin verb pentru aşi transpune trăirile în cuvânt. Principiul de la care pleacă Valéry este că „cine se confesează, minte”. Acest scepticism în privinţa adevărului şi în privinţa sincerităţii care este un instrument moral al adevărului nu priveşte numai literatura subiectivă. Sinceritatea nu poate fi realizată în chip absolut nici măcar atunci când instanţa de raportare prezumată este persoana autoruluilector. Scrierea, voită sinceră, va fi totuşi mediată în virtutea funcţionării în subconştient a unui principiu formativ de natură constructivă. Tudor Vianu, abordînd problema sincerităţii în literatura subiectivă, considera că exprimarea eului memorialistic prin propriile lui evenimente presupune o „triplă lucrare de selectare, înlănţuire şi periodizare” [4, p. 350], aplicată materiei acestora. În legătură cu fiecare dintre aceste trei momente, sinceritatea literaturii subiective va avea de suportat mari dificultăţi. În ceea ce priveşte selectarea, adică „reţinerea acelor evenimente care au o semnificaţie deosebită” şi, evident, eliminarea elementelor nesemnificative, această operaţie nu stă în întregime la dispoziţia memorialistului din motive în parte involuntare, în parte dependente de atitudini şi sentimente speciale. Prin urmare, în cazul literaturii subiective, putem distinge două trepte mari ale ficţionalizării: una neintenţionată, cealaltă intenţionată. Prima este „expresia unei matrice psihologice şi spirituale proprie fiecărei individualităţi care acţionează printro cenzură de ordin inconştient” [5, p. 12]. Ea se realizează prin omiterea arbitrară a
Page 2 and 3:
REVISTĂ de ştiinţă şi cultură
Page 4 and 5:
Sumar 3 SUMAR LEGISLAŢIA LINGVISTI
Page 6 and 7:
Argument 5 LEGISLAŢIA LINGVISTICĂ
Page 8 and 9:
Legislaţia lingvistică - 15 ani d
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Cum vorbim, cum scriem? 39 I, care
Page 42 and 43:
cum vorbim, cum scriem? 41 Valorile
Page 44 and 45:
cum vorbim, cum scriem? 43 Ion CIOC
Page 46 and 47:
Cum vorbim, cum scriem? 45 Ion CIOC
Page 48 and 49: Cum vorbim, cum scriem? 47 La volan
Page 50 and 51: cum vorbim, cum scriem? 49 29. Cap
Page 52 and 53: Între corect şi eronat 51 DICŢIO
Page 54 and 55: Între corect şi eronat 53 1 pl.
Page 56 and 57: Între corect şi eronat 55 K K s.m
Page 58 and 59: Între corect şi eronat 57 masă (
Page 60 and 61: Între corect şi eronat 59 muştiu
Page 62 and 63: Limba română actuală 61 după de
Page 64 and 65: la casa limbii române 63 FRUMOASĂ
Page 66 and 67: Româna pentru alolingvi VREAU SĂ
Page 68 and 69: Româna pentru alolingvi VI. La rev
Page 70 and 71: Româna pentru alolingvi h. Ce sunt
Page 72 and 73: Româna pentru alolingvi Intră un
Page 74 and 75: Româna pentru alolingvi 6. Complet
Page 76 and 77: Româna pentru alolingvi Ştim Şti
Page 78 and 79: Analize şi sinteze 77 ambii nobili
Page 80 and 81: Analize şi sinteze 79 asumă solu
Page 82 and 83: Analize şi sinteze 81 maturizării
Page 84 and 85: Analize şi sinteze 83 din familia
Page 86 and 87: Analize şi sinteze 85 cepte care n
Page 88 and 89: Analize şi sinteze 87 decît o man
Page 90 and 91: Analize şi sinteze 89 între filoz
Page 92 and 93: Analize şi sinteze 91 cum este ea.
Page 94 and 95: Analize şi sinteze 93 Elena PRUS P
Page 96 and 97: Analize şi sinteze 95 romanciers n
Page 100 and 101: Analize şi sinteze 99 unor fapte s
Page 102 and 103: Analize şi sinteze 101 eu este pu
Page 104 and 105: Analize şi sinteze 103 Jurnalul po
Page 106 and 107: Permanenţa clasicilor 105 Panait I
Page 108 and 109: Permanenţa clasicilor 107 fără v
Page 110 and 111: Permanenţa clasicilor 109 EVOLUŢI
Page 112 and 113: Permanenţa clasicilor 109 II Lupul
Page 114 and 115: Profil. Ion Hadârcă - 55 113 arti
Page 116 and 117: Profil. Ion Hadârcă - 55 115 Augu
Page 118 and 119: Profil. ion Hadârcă - 55 117 Ion
Page 120 and 121: Apărător al Patriei şi al Credin
Page 142 and 143: comunicare şi limbaj 141 să utili
Page 144 and 145: comunicare şi limbaj 143 la fel de
Page 146 and 147: Comunicare şi limbaj 145 etc. sunt
Page 148 and 149:
Comunicare şi limbaj 147 Angela CO
Page 150 and 151:
interferenţe 149 Angela GRĂDINARU
Page 152 and 153:
interferenţe 151 et morale”, iar
Page 154 and 155:
interferenţe 153 ori cu stetoscopu
Page 156 and 157:
Interferenţe 155 ne pe axă de la
Page 158 and 159:
Interferenţe 157 b) […] C’éta
Page 160 and 161:
Dimensiuni ale existenţei 159 Ion
Page 162 and 163:
Dimensiuni ale existenţei 161 Stâ
Page 164 and 165:
Ştiinţă şi filozofie 163 Albert
Page 166 and 167:
Ars poetica 165 Ana bANTOŞ SOLITUD
Page 168 and 169:
Ars poetica 167 O lume gata să zâ
Page 170 and 171:
Ars poetica 169 Penibilăi plata,
Page 172 and 173:
Ars poetica 171 Măştii mele văru
Page 174 and 175:
Pagini de literatură universală 1
Page 176 and 177:
Laborator de creaţie 175 LEO bUTNA
Page 178 and 179:
Laborator de creaţie 177 personal
Page 180 and 181:
Laborator de creaţie 179 evidenţi
Page 182 and 183:
Laborator de creaţie 181 se trag
Page 184 and 185:
Laborator de creaţie 183 Iar aceas
Page 186 and 187:
Poesis 185 sub cea a ci(ca)tricelor
Page 188 and 189:
Poesis 187 însăşi unicitatea inu
Page 190 and 191:
Aniversări. Vasile Pavel - 70 189
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Prezentări şi recenzii 207 Sunt e
Page 210 and 211:
Prezentări şi recenzii 209 vare a
Page 212 and 213:
Prezentări şi recenzii 211 didact
Page 214 and 215:
Prezentări şi recenzii 213 Nicola
Page 216 and 217:
Prezentări şi recenzii 215 şi du
Page 218 and 219:
Prezentări şi recenzii 217 Mihai
Page 220 and 221:
Prezentări şi recenzii 219 teatru
Page 222 and 223:
Prezentări şi recenzii 219 Dacă
Page 224 and 225:
Prezentări şi recenzii 223 OPERA
Page 226 and 227:
in memoriam 225 Mioara AVRAM (1932-
Page 228 and 229:
In memoriam 227 O EMINENTĂ GRAMATI
Page 230 and 231:
in memoriam 229 dar fermă, spre ap
Page 232 and 233:
in memoriam 229 tipul delă, doclad
Page 234 and 235:
in memoriam 229 calitatea unui fact
Page 236 and 237:
Revista presei culturale 235 Revist
Page 238 and 239:
Revista presei culturale 235 va - n
Page 240 and 241:
Autorii noştri 239 AUTORII NOŞTRI
show all

Untitled - Limba Romana

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?