Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

interferenţe 149 Angela GRĂDINARU NOTE PRIVIND PRObLEMA ATRACŢIEI PARONIMICE ÎN LIMbA FRANCEzĂ Aflânduse în continuă evoluţie, lexicul unei limbi este supus modificărilor de diferit ordin – fie că împrumută din alte limbi noi termeni, îmbogăţinduse, fie că atribuie, sub influenţa acestora, un nou sens celor aflaţi în uz (sau îi substituie). Creşterea cantitativă a vocabularului limbii franceze este determinată atât de mijloace interne (formarea cuvintelor noi şi evoluţia semantică a cuvintelor deja existente), cât şi de mijloace externe (fenomenul realizânduse prin împrumuturi din alte limbi). Fluxul enorm de informaţie, fenomen specific epocii noastre, determină în mod firesc apariţia neologismelor. Cuvintele noi, apărute prin împrumut sau create recent, măresc şansa similitudinilor semantice. Una din cauzele întrebuinţării greşite a neologismelor, atestată destul de frecvent, este folosirea incorectă a paronimelor. Această categorie lexicală a beneficiat doar de o atenţie pasageră din partea majorităţii lingviştilor. Rezerva pe care o manifestă lingviştii faţă de acest concept se explică prin caracterul izolat pe care îl au paronimele în vorbirea de toate zilele. Se consideră că paronimia nu constituie o categorie organizată a vocabularului şi că întrebuinţarea unui cuvânt în locul altuia ar denota doar lipsa de cultură lingvistică a individului. Consecinţa faptului că paronimele nu au fost studiate mai temeinic este creşterea numărului de greşeli în vorbire, deci şi a confuziilor paronimice. O cercetare atentă a situaţiei în cauză ne permite să constatăm că paronimele au un statut aparte. Ele interferează trei categorii lexicale: omonimia, sinonimia, antonimia. Paronimele sunt cuvinte cvasiomonime (par a fi omonime), fiind foarte asemănătoare ca formă şi deosebite, întro măsură mai mare, după sens. În lingvistica de azi nu există o părere unanimă privind existenţa paronimelor. Divergenţe de păreri sunt observate chiar şi în ceea ce priveşte definirea conceptului de paronim. Pentru unii cercetători paronimele sunt cvasiomonime, iar pentru alţii ele sunt reductibile la o simplă şi vagă asemănare formală, căreia îi corespunde o diferenţă mai mică sau mai mare în planul conţinutului semantic. Cuvintele paronime se organizează pe baza apropierii formale în serii paronimice: dublete sau triplete. Fiecare paronim posedă o individualitate funcţională, poate avea sinonime, antonime, de aceea el nu poate fi înlocuit în vorbire cu celălalt element al perechii paronimice. Paronimia se caracterizează prin următoarele aspecte: asemănarea formală a cuvintelor ce constituie perechea paronimică, având sensuri diferite; monosemia fiecărui element al perechii paronimice; independenţa elementelor din perechea paronimică. Pentru a argumenta punctul nostru de vedere, vom lua în discuţie următorul exemplu: procession (n.f.) / précession (n.f.). Aceste cuvinte pot fi deseori confundate. Substituirea termenilor este condiţionată atât de formele lor aparent identice, cât şi de faptul că sensul lor este considerat identic. Adevărata lor semnificaţie este următoarea: procession – trad. procesiune care are sensul de convoi, cortegiu, alai; iar précession – trad. precesiune: termen utilizat în fizică şi în astronomie: 1) (fiz.) deplasare lentă a axei de rotaţie a unui corp care se roteşte rapid şi are doar un punct fix; 2) (astr.) deplasare lentă şi în sens retrograd a punctelor echinoxiale pe eliptică. Anume acceptarea identităţii semantice a celor doi termeni discutaţi duce la o
150 confuzie care generează regretabile greşeli de exprimare. Datorită apropierii formale, paronimia devine frecvent un prilej de eroare lingvistică. Fenomenul care duce la asemenea confundări a fost numit atracţie paronimică. Termenul a fost propus de lingvistul francez Albert Dauzat în 1927. Acest fenomen a mai fost denumit „etimologie asociativă” (John Orr); „asociaţie etimologică” (Stephen Ullmann); „asimilare foneticosemantică” (W. Wundt); „falsă etimologie” (Pierre Guiraud) şi „analogie lexicală” (M. Runes). Dar din toate aceste denumiri, singura care a avut o utilizare mai largă în lingvistică a fost denumirea de atracţie paronimică. După ce sa stabilit că paronimia înseamnă cvasiidentitate în planul expresiei şi diferenţă în planul conţinutului, definiţia atracţiei paronimice se impune aproape de la sine. Atracţia paronimică rezidă în faptul că unul dintre termenii paronimi, care e mai frecvent în limbă şi mai cunoscut vorbitorilor, îl atrage pe cel care este mai puţin cunoscut, substituinduse acestuia din urmă în procesul comunicării verbale [1]. <strong>Limba</strong> franceză este extrem de bogată în asemenea „cuvinte capcane” [2]. Drept exemplu ne poate servi perechea de cuvinte demystifier, démistification şi démythifier, démythification. Vorbitorii utilizează incorect două cuvinte care au derivat de la verbul „mystifier”, şi anume démystifier şi démystification. La început ele nu figurau nici în Littré, nici în excelentul Dictionnaire général (18901900), nici în Larousse du XX siécle (19271933). Le Robert este primul dicţionar care menţionează sub cuvântul mystifier şi derivatele démystifier: a demistifica, a priva de mister, a banaliza; astfel „démystifier” este antonimul lui „mystifier” şi démystification (demistificare): acţiunea de a demistifica şi rezultatul ei. Nimic nu pare mai logic şi totul ar fi fost bine dacă nu ar fi intrat în joc paronimia. Ea a afectat numai radicalul acestor cuvinte. Este evident că rădăcina myth (din limba Română greacă mythos – fabulă, legendă) se aseamănă mult cu rădăcina myst (din greacă mysties – iniţiat) care a dat naştere în limba franceză la o familie întreagă de cuvinte (mystère, mystique, mystifier etc). Pe de altă parte, această asemănare formală se dublează întro analogie de ordin semantic (mitul şi legenda pot fi deseori misterioase). Iată de ce vorbitorii confundă deseori démystifier cu démythifier (a demitiza). Dicţionarul Robert spulberă această confuzie şi în 1965 publică următoarele: nu trebuie să confundăm démythifier, care are sensul de „a înlătura unui cuvânt, unei idei, unui act, unui eveniment valoarea sa înşelătoare de mit”, cu démystifier, având sensul de „a priva de mister”. Astfel, se va spune: „Le critique a voulu démytifier le personnage de Chateaubriand”, nu şi „Le critique a voulu démystifier Chateaubriand”. Aceste sfaturi nu au fost urmate de toţi. Mulţi jurnalişti şi autori renumiţi continuă să confunde paronimele: myth şi myst. Cei care confundă aceste cuvinte pot utiliza chiar un „h” în cuvântul démystification (démysthification) – acest „h” se datorează contaminării inconştiente a rădăcinii myth. Ar trebui să menţionăm că paralel cu această formă în -ifier găsim un compus cu aceeaşi valoare în -iser. Acest sufix verbal, de origine greacă, a substituit deja unele verbe în -er, iar unele forme în -ifier tind din ce în ce mai mult să cedeze locul compuselor în -iser: américaniser, étatiser, militariser, monopoliser etc. Acelaşi lucru se petrece şi cu substantivele: derivatele în -isation au substituit derivatele în -ification. Nu e de mirare faptul că în concurenţă cu démythifier şi démythification au apărut formele démythiser şi démythisation. În ziarul „Le Monde” din 1 august 1964, Pierre Aubenque menţiona: „qu’il était nécessaire de „démythiser” les grandes écoles”; apoi, Comitetul Internaţional de Studii Umanistice din Roma a publicat o lucrare intitulată „Démythisation
Page 2 and 3:
REVISTĂ de ştiinţă şi cultură
Page 4 and 5:
Sumar 3 SUMAR LEGISLAŢIA LINGVISTI
Page 6 and 7:
Argument 5 LEGISLAŢIA LINGVISTICĂ
Page 8 and 9:
Legislaţia lingvistică - 15 ani d
Page 10 and 11:
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
Page 24 and 25:
Page 26 and 27:
Page 28 and 29:
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Cum vorbim, cum scriem? 39 I, care
Page 42 and 43:
cum vorbim, cum scriem? 41 Valorile
Page 44 and 45:
cum vorbim, cum scriem? 43 Ion CIOC
Page 46 and 47:
Cum vorbim, cum scriem? 45 Ion CIOC
Page 48 and 49:
Cum vorbim, cum scriem? 47 La volan
Page 50 and 51:
cum vorbim, cum scriem? 49 29. Cap
Page 52 and 53:
Între corect şi eronat 51 DICŢIO
Page 54 and 55:
Între corect şi eronat 53 1 pl.
Page 56 and 57:
Între corect şi eronat 55 K K s.m
Page 58 and 59:
Între corect şi eronat 57 masă (
Page 60 and 61:
Între corect şi eronat 59 muştiu
Page 62 and 63:
Limba română actuală 61 după de
Page 64 and 65:
la casa limbii române 63 FRUMOASĂ
Page 66 and 67:
Româna pentru alolingvi VREAU SĂ
Page 68 and 69:
Româna pentru alolingvi VI. La rev
Page 70 and 71:
Româna pentru alolingvi h. Ce sunt
Page 72 and 73:
Româna pentru alolingvi Intră un
Page 74 and 75:
Româna pentru alolingvi 6. Complet
Page 76 and 77:
Româna pentru alolingvi Ştim Şti
Page 78 and 79:
Analize şi sinteze 77 ambii nobili
Page 80 and 81:
Analize şi sinteze 79 asumă solu
Page 82 and 83:
Analize şi sinteze 81 maturizării
Page 84 and 85:
Analize şi sinteze 83 din familia
Page 86 and 87:
Analize şi sinteze 85 cepte care n
Page 88 and 89:
Analize şi sinteze 87 decît o man
Page 90 and 91:
Analize şi sinteze 89 între filoz
Page 92 and 93:
Analize şi sinteze 91 cum este ea.
Page 94 and 95:
Analize şi sinteze 93 Elena PRUS P
Page 96 and 97:
Analize şi sinteze 95 romanciers n
Page 98 and 99:
Analize şi sinteze 97 Diana VRAbIE
Page 100 and 101: Analize şi sinteze 99 unor fapte s
Page 102 and 103: Analize şi sinteze 101 eu este pu
Page 104 and 105: Analize şi sinteze 103 Jurnalul po
Page 106 and 107: Permanenţa clasicilor 105 Panait I
Page 108 and 109: Permanenţa clasicilor 107 fără v
Page 110 and 111: Permanenţa clasicilor 109 EVOLUŢI
Page 112 and 113: Permanenţa clasicilor 109 II Lupul
Page 114 and 115: Profil. Ion Hadârcă - 55 113 arti
Page 116 and 117: Profil. Ion Hadârcă - 55 115 Augu
Page 118 and 119: Profil. ion Hadârcă - 55 117 Ion
Page 120 and 121: Apărător al Patriei şi al Credin
Page 142 and 143: comunicare şi limbaj 141 să utili
Page 144 and 145: comunicare şi limbaj 143 la fel de
Page 146 and 147: Comunicare şi limbaj 145 etc. sunt
Page 148 and 149: Comunicare şi limbaj 147 Angela CO
Page 152 and 153: interferenţe 151 et morale”, iar
Page 154 and 155: interferenţe 153 ori cu stetoscopu
Page 156 and 157: Interferenţe 155 ne pe axă de la
Page 158 and 159: Interferenţe 157 b) […] C’éta
Page 160 and 161: Dimensiuni ale existenţei 159 Ion
Page 162 and 163: Dimensiuni ale existenţei 161 Stâ
Page 164 and 165: Ştiinţă şi filozofie 163 Albert
Page 166 and 167: Ars poetica 165 Ana bANTOŞ SOLITUD
Page 168 and 169: Ars poetica 167 O lume gata să zâ
Page 170 and 171: Ars poetica 169 Penibilăi plata,
Page 172 and 173: Ars poetica 171 Măştii mele văru
Page 174 and 175: Pagini de literatură universală 1
Page 176 and 177: Laborator de creaţie 175 LEO bUTNA
Page 178 and 179: Laborator de creaţie 177 personal
Page 180 and 181: Laborator de creaţie 179 evidenţi
Page 182 and 183: Laborator de creaţie 181 se trag
Page 184 and 185: Laborator de creaţie 183 Iar aceas
Page 186 and 187: Poesis 185 sub cea a ci(ca)tricelor
Page 188 and 189: Poesis 187 însăşi unicitatea inu
Page 190 and 191: Aniversări. Vasile Pavel - 70 189
Page 200 and 201:
Aniversări. Vasile Pavel - 70 199
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Prezentări şi recenzii 207 Sunt e
Page 210 and 211:
Prezentări şi recenzii 209 vare a
Page 212 and 213:
Prezentări şi recenzii 211 didact
Page 214 and 215:
Prezentări şi recenzii 213 Nicola
Page 216 and 217:
Prezentări şi recenzii 215 şi du
Page 218 and 219:
Prezentări şi recenzii 217 Mihai
Page 220 and 221:
Prezentări şi recenzii 219 teatru
Page 222 and 223:
Prezentări şi recenzii 219 Dacă
Page 224 and 225:
Prezentări şi recenzii 223 OPERA
Page 226 and 227:
in memoriam 225 Mioara AVRAM (1932-
Page 228 and 229:
In memoriam 227 O EMINENTĂ GRAMATI
Page 230 and 231:
in memoriam 229 dar fermă, spre ap
Page 232 and 233:
in memoriam 229 tipul delă, doclad
Page 234 and 235:
in memoriam 229 calitatea unui fact
Page 236 and 237:
Revista presei culturale 235 Revist
Page 238 and 239:
Revista presei culturale 235 va - n
Page 240 and 241:
Autorii noştri 239 AUTORII NOŞTRI
show all

Untitled - Limba Romana

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?