Untitled - Limba Romana

Prezentări şi recenzii 213
Nicolae RUSU
SINDROMUL
CONŞTIINŢEI
SFâŞIATE
Axată pe ideea­forţă a „complexului
sfâşierii”, cartea lui Theodor
Codreanu basarabia sau drama
sfâşierii este structurată pe două
aspecte ale existenţei socio­politice
a statului dintre Nistru şi Prut, stat
ce caracterizează pregnant şi în mod
special civilizaţia şi cultura de falie a
românismului. E vorba de două cicluri
de eseuri: Despre destinul politic şi
Despre destinul cultural. Se pare
că primul ciclu, cel mai consistent,
a fost conceput mai ales pentru elitele
politice, deoarece în cele 22 de
eseuri autorul reuşeşte să elucideze
şi să diagnosticheze acel diabolic
sindrom al conştiinţei sfâşiate, un fenomen
similar cu cel al mancurtului,
descoperit şi numit ca atare de alt
scriitor, C. Aitmatov. Primul eseu al
ciclului precizează aşezarea civilizaţiei
româneşti între panslavia şi Europa,
situaţie generatoare, în ultima
instanţă, a acestei specifice afecţiuni.
Se ştie că panslavismul a fost lansat
de mari personalităţi ale culturii ruse,
fiind servit ca o esenţă a „ideii ruse”
care (după expresia lui Lev Tolstoi)
semnifică în primul rând, mir, cuvânt
cu o bogată polisemie: pace, concordie,
chietudine, calm, apoi lume,
în sensul comunităţii mondiale, apoi
structură comunitară şi, în sfârşit,
unitate spirituală supremă, astfel
panslavismul aspirând să devină
umanitate. Dar „cu cât o idee se afişează
lumii în haine mai strălucitoare,
atenţionează autorul, cu atât ea poate
să ascundă un rău mai adânc”. Un
exemplu concludent în acest sens e
şi ideea comunismului, care s­a do-
vedit irevocabil falimentară. Referitor
la „ideea rusă” autorul menţionează
un adevăr cunoscut de orice om de
cultură: „panumanismul slavofil s­a
dovedit, în fapt, o grandioasă forţă
oprimatoare de tip imperial”. Acest
aspect al problemei Th. Codreanu îl
tratează şi prin viziunea eminesciană,
deoarece este cunoscută atitudinea
poetului naţional al românilor faţă
de „misionarismul” Rusiei în raport
cu Principatele dunărene şi, în mod
special, cu dramatica problemă a
Basarabiei.
Dar stimularea sindromului
de conştiinţă sfâşiată în societatea
românească nu vine numai din Est,
ci şi din Vest, de unde se lansează
încă din timpurile lui Eminescu ideea
de „Statele Unite ale României”, adică
federalizarea Ţării după modelul
Statelor Unite ale Americii, proiect
susţinut subtil de Ungaria, de unele
forţe politice ale Federaţiei Ruse, dar
şi de anumite grupări transnaţionale
din România. Din cauza acestui proiect,
numit cu ironie amară de către
Eminescu „America dunăreană” şi pe
care el îl vedea ca pe un mare pericol
pentru poporul român, poetul mai este