Untitled - Limba Romana

More documents

Recommendations

Info

Legislaţia lingvistică – 15 ani de la adoptare 15 de urgenţă rescrisă în lumina adevărului ştiinţific şi istoric despre limba română, în baza normelor de drept internaţional privind folosirea limbilor, de „Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare” etc. c) Să fie repus în drepturi censul „cunoaşterea limbii de stat” la angajarea funcţionarilor, la numirea persoanelor în funcţii de stat, la alegerea deputaţilor, la numirea conducătorilor de instituţii, organizaţii, întreprinderi etc. d) Să se creeze pe lângă Preşedinţie un grup de specialişti cu misiunea de a monitoriza pe teren modul de funcţionare (nefuncţionare) a limbii române şi a limbilor etniilor minoritare din R. Moldova la absolut toate nivelurile: economic, cultural, politic, administrativ etc. e) În liceele, gimnaziile, colegiile, universităţile cu limba de predare rusă să se asigure predarea unor obiecte de profil (2030%) în limba română. În felul acesta rusofonii ar însuşi mult mai repede limba română şi sar familiariza cu limbajele ei speciale. f) Toată publicitatea (afişele, reclamele, firmele, avizele, etichetele, anunţurile etc.) urmează a fi scrisă în limba română şi numai în cazuri cu totul excepţionale să fie dublată în limba rusă. Scopul este nobil: alofonii ar avea posibilitatea să deprindă „din mers” terminologia uzuală. Fiecare popor cult îşi iubeşte limba maternă, pentru că ea este expresia şi dovada existenţei lui. Şi pentru noi limba română este odorul cel mai scump moştenit de la străbuni. Al. Odobescu nota cu multă dreptate: „Limba noastră a fost acum de 17 secoli paladiul naţionalităţii române; fără dânsa noi astăzi nam fi. Dacă voim să fim şi mâine, şi poimâine, şi mai apoi, să nu nesocotim limba noastră; săi redăm pretutindeni şi, mai ales, în şcoală, locul ce i se cuvine, locul de frunte” (vezi revista Limba Română, 1994, nr. 2, p. 27). Să luăm aminte de cele spuse de Al. Odobescu şi săi urmăm îndemnul! Ion EŢCU, doctor habilitat în filologie, prof. universitar TREbUIE SĂ ÎNSUŞIM EXPERIENŢA STATELOR DEzVOLTATE ÎN SOLUŢIONAREA PRObLEMELOR SOCIOLINGVISTICE 1. Legislaţia lingvistică adoptată acum 15 ani a fost una dintre cele mai democratice, dar excesul de elemente internaţionaliste incluse aici sub presiunea deputaţilor rusofoni iau diminuat considerabil efectele. 2. În opinia noastră, cauzele acestei regresiuni sunt două: a) am alocat mijloace financiare pentru instruirea lingvistică a populaţiei alolingve având un scop nobil, şi anume de ai integra în societate, dar, concomitent, trebuia să avem mai multă grijă de perfecţionarea lingvistică a vorbitorilor nativi de română şi b) am avut parte de nişte guvernări antinaţionale, care au făcut totul pentru a compromite legislaţia lingvistică. 3. Existenţa unei guvernări naţionale capabile să implementeze în spaţiul basarabean experienţa statelor dezvoltate în soluţionarea problemelor sociolingvistice.
18 Mihail Gh. CIbOTARU, scriitor, ministru al Culturii din R. Moldova (1994-1997) VINOVEŢII DRAMEI PRIN CARE TRECE bIATA NOASTRĂ LIMbĂ SUNTEM NOI 1. Desigur, privită din perspectiva zilei de azi, legislaţia lingvistică adoptată acum cincisprezece ani ar putea fi supusă anumitor critici. Mai ales ţinând seama de faptul că noi, moldovenii, suntem mari meşteri în a critica (şi chiar distruge) ceea ce au făcut fie predecesorii, fie sămaşii noştri, dar la care acţiuni nam participat şi noi. Sar putea găsi, fireşte, şi un şir de lacune având la mână argumente obiective, ştiinţifice. Dar să păşim peste mofturile noastre specifice şi să preţuim la justa ei valoare apariţia acestei legislaţii acum cincisprezece ani. Socot, a fost un mare eveniment naţional. Pentru întâia dată limba noastră era luată în seamă în mod oficial, i se făcea loc la masa din Casa cea Mare a fiinţării noastre, fiind, în sfârşit, scoasă dintre pereţii bucătăriei unde fusese încarcerată încă de la 1944. Partea negativă a acelor documente, cred eu, e că Limba noastră fiind adusă, în sfârşit, din bucătărie la masă, nu a fost pusă la locul ce i se cuvenea – în capul acelei mese, ci undeva, la marginea ei, şi nu în fotoliu, ci pe un scăunel şubred de tot. 2. Am mai răspuns la o asemenea întrebare. Poate că nam dreptate, însă aceasta mii convingerea. Am jubilat, neam felicitat, am dat pinteni entuziasmului fals, exagerat, uitând, sau poate neobservând, că Limbii noastre, adusă la masă, i sa oferit acel scaun şubred, gata să se risipească. Şi limba a înţepenit, cu sufletul la gură, la acel colţ de masă. Probabil, nea strigat, nea rugat, limba Română nea implorat săi sărim în ajutor, să fim alături de ea, să no lăsăm de una singură, gingaşă, firavă, încă fără puteri, în acel anturaj ostil. Vinoveţii dramei prin care trece biata noastră Limbă suntem noi şi numai noi, purtătorii acestei limbi. Şi această sfâşietoare dramă va dura atâta timp, cât nu vom înţelege acest simplu adevăr şi vom continua să căutăm vinoveţii pe aiurea. 3. Un lucru foarte simplu. Să avem niţică demnitate. E Anul marelui nostru Domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt. Ne place să vorbim despre măreţia lui, despre faptele lui. Vorbim cu mândrie, de parcă am contribuit şi noi cu ceva la săvârşirea lor. Şi nu ne dăm seama (sau nu vrem să ne dăm) cât de mult compromitem memoria slăvitului înaintaş. Prin ceea CE şi CUM suntem. Cear zice, oare, Marele Domnitor dacă sar trezi pentru o clipă şi near vedea că suntem aşa cum suntem? Căci şi pe noi ne avea în vedere atunci când zicea că „...Moldova e a urmaşilor urmaşilor noştri”. Oare nu i sar zvârcoli în mânai dârză sabia necruţătoare nu numai faţă de năvălitorii străini, ci şi faţă de cei laşi din anturajul său? E foarte trist adevărul, dar adevăr este şi trebuie săl recunoaştem: în definitiv, suntem nişte laşi. Altfel nam fi ajuns acolo unde neam pomenit. În ce ţară sa mai auzit ca limba propriului popor să fie lăsată de izbelişte şi acest popor să treacă (benevol sau nu prea, nare importanţă) la o altă limbă, a acelora care ignorează făţiş şi limba, şi demnitatea, şi onoarea acelui popor? Legislaţia lingvistică de acum cincisprezece ani, fiind foarte loială cu acei care urmau să ne înveţe limba, prevedea ca peste cinci ani (în 1994, dacă nu mă înşală memoria) alolingvii din anumite domenii de activitate, deţinătorii de anumite funcţii să fie supuşi respectivelor teste de cunoaştere a limbii române (de stat). Dar a trecut de atunci amar de vreme şi lucrul acesta nu sa mai întâmplat. Ba mai mult, se insistă a instala, oficial, în funcţia de limbă de stat şi rusa. Căci, neoficial, ea continuă să deţină această funcţie. Eroarea a fost comisă de la bun început: sa acordat
Page 2 and 3: REVISTĂ de ştiinţă şi cultură
Page 4 and 5: Sumar 3 SUMAR LEGISLAŢIA LINGVISTI
Page 6 and 7: Argument 5 LEGISLAŢIA LINGVISTICĂ
Page 8 and 9: Legislaţia lingvistică - 15 ani d
Page 40 and 41: Cum vorbim, cum scriem? 39 I, care
Page 42 and 43: cum vorbim, cum scriem? 41 Valorile
Page 44 and 45: cum vorbim, cum scriem? 43 Ion CIOC
Page 46 and 47: Cum vorbim, cum scriem? 45 Ion CIOC
Page 48 and 49: Cum vorbim, cum scriem? 47 La volan
Page 50 and 51: cum vorbim, cum scriem? 49 29. Cap
Page 52 and 53: Între corect şi eronat 51 DICŢIO
Page 54 and 55: Între corect şi eronat 53 1 pl.
Page 56 and 57: Între corect şi eronat 55 K K s.m
Page 58 and 59: Între corect şi eronat 57 masă (
Page 60 and 61: Între corect şi eronat 59 muştiu
Page 62 and 63: Limba română actuală 61 după de
Page 64 and 65: la casa limbii române 63 FRUMOASĂ
Page 66 and 67: Româna pentru alolingvi VREAU SĂ
Page 68 and 69:
Româna pentru alolingvi VI. La rev
Page 70 and 71:
Româna pentru alolingvi h. Ce sunt
Page 72 and 73:
Româna pentru alolingvi Intră un
Page 74 and 75:
Româna pentru alolingvi 6. Complet
Page 76 and 77:
Româna pentru alolingvi Ştim Şti
Page 78 and 79:
Analize şi sinteze 77 ambii nobili
Page 80 and 81:
Analize şi sinteze 79 asumă solu
Page 82 and 83:
Analize şi sinteze 81 maturizării
Page 84 and 85:
Analize şi sinteze 83 din familia
Page 86 and 87:
Analize şi sinteze 85 cepte care n
Page 88 and 89:
Analize şi sinteze 87 decît o man
Page 90 and 91:
Analize şi sinteze 89 între filoz
Page 92 and 93:
Analize şi sinteze 91 cum este ea.
Page 94 and 95:
Analize şi sinteze 93 Elena PRUS P
Page 96 and 97:
Analize şi sinteze 95 romanciers n
Page 98 and 99:
Analize şi sinteze 97 Diana VRAbIE
Page 100 and 101:
Analize şi sinteze 99 unor fapte s
Page 102 and 103:
Analize şi sinteze 101 eu este pu
Page 104 and 105:
Analize şi sinteze 103 Jurnalul po
Page 106 and 107:
Permanenţa clasicilor 105 Panait I
Page 108 and 109:
Permanenţa clasicilor 107 fără v
Page 110 and 111:
Permanenţa clasicilor 109 EVOLUŢI
Page 112 and 113:
Permanenţa clasicilor 109 II Lupul
Page 114 and 115:
Profil. Ion Hadârcă - 55 113 arti
Page 116 and 117:
Profil. Ion Hadârcă - 55 115 Augu
Page 118 and 119:
Profil. ion Hadârcă - 55 117 Ion
Page 120 and 121:
Apărător al Patriei şi al Credin
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
comunicare şi limbaj 141 să utili
Page 144 and 145:
comunicare şi limbaj 143 la fel de
Page 146 and 147:
Comunicare şi limbaj 145 etc. sunt
Page 148 and 149:
Comunicare şi limbaj 147 Angela CO
Page 150 and 151:
interferenţe 149 Angela GRĂDINARU
Page 152 and 153:
interferenţe 151 et morale”, iar
Page 154 and 155:
interferenţe 153 ori cu stetoscopu
Page 156 and 157:
Interferenţe 155 ne pe axă de la
Page 158 and 159:
Interferenţe 157 b) […] C’éta
Page 160 and 161:
Dimensiuni ale existenţei 159 Ion
Page 162 and 163:
Dimensiuni ale existenţei 161 Stâ
Page 164 and 165:
Ştiinţă şi filozofie 163 Albert
Page 166 and 167:
Ars poetica 165 Ana bANTOŞ SOLITUD
Page 168 and 169:
Ars poetica 167 O lume gata să zâ
Page 170 and 171:
Ars poetica 169 Penibilăi plata,
Page 172 and 173:
Ars poetica 171 Măştii mele văru
Page 174 and 175:
Pagini de literatură universală 1
Page 176 and 177:
Laborator de creaţie 175 LEO bUTNA
Page 178 and 179:
Laborator de creaţie 177 personal
Page 180 and 181:
Laborator de creaţie 179 evidenţi
Page 182 and 183:
Laborator de creaţie 181 se trag
Page 184 and 185:
Laborator de creaţie 183 Iar aceas
Page 186 and 187:
Poesis 185 sub cea a ci(ca)tricelor
Page 188 and 189:
Poesis 187 însăşi unicitatea inu
Page 190 and 191:
Aniversări. Vasile Pavel - 70 189
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Prezentări şi recenzii 207 Sunt e
Page 210 and 211:
Prezentări şi recenzii 209 vare a
Page 212 and 213:
Prezentări şi recenzii 211 didact
Page 214 and 215:
Prezentări şi recenzii 213 Nicola
Page 216 and 217:
Prezentări şi recenzii 215 şi du
Page 218 and 219:
Prezentări şi recenzii 217 Mihai
Page 220 and 221:
Prezentări şi recenzii 219 teatru
Page 222 and 223:
Prezentări şi recenzii 219 Dacă
Page 224 and 225:
Prezentări şi recenzii 223 OPERA
Page 226 and 227:
in memoriam 225 Mioara AVRAM (1932-
Page 228 and 229:
In memoriam 227 O EMINENTĂ GRAMATI
Page 230 and 231:
in memoriam 229 dar fermă, spre ap
Page 232 and 233:
in memoriam 229 tipul delă, doclad
Page 234 and 235:
in memoriam 229 calitatea unui fact
Page 236 and 237:
Revista presei culturale 235 Revist
Page 238 and 239:
Revista presei culturale 235 va - n
Page 240 and 241:
Autorii noştri 239 AUTORII NOŞTRI
show all

Untitled - Limba Romana

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?