You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
12<br />
Silviu bEREJAN,<br />
academician<br />
CAUzELE OSTILITĂŢII<br />
FAŢĂ DE LIMbA<br />
ROMâNĂ<br />
ÎN SOCIETATEA<br />
MOLDOVENEASCĂ<br />
ACTUALĂ<br />
1. Legislaţia lingvistică adoptată<br />
acum 15 ani a fost obiectivă şi<br />
onestă în situaţia care era atunci în<br />
republică, dar a avut şi aspecte ce au<br />
dat rezultate negative. Era necesar să<br />
se constate din capul locului că populaţia<br />
băştinaşă nu posedă în măsura<br />
cuvenită limba literară normată ce se<br />
declara limbă oficială a statului şi să<br />
se pună accentul pe obligativitatea<br />
însuşirii acesteia pe toate căile posibile<br />
(mai tîrziu sa vorbit şi sa scris<br />
mult despre activităţile ce trebuiau<br />
întreprinse). Cu regret, accentele au<br />
fost puse (în special cînd sa iniţiat<br />
implementarea legislaţiei) pe altceva<br />
şi, în consecinţă, am obţinut ceea<br />
ce am obţinut (mai ales că atunci<br />
nu puteam încă să ne numim limba<br />
cum se cuvenea – limbă română):<br />
unii băştinaşi nici pînă azi nu tind să<br />
vorbească o limbă mai cizelată, mai<br />
curată, mai aproape de cultură (nici<br />
chiar intelectualii, în afară de o pătură<br />
destul de subţirică a acestora), majoritatea<br />
dă preferinţă vorbirii dialectale,<br />
pe care o împănează în continuare cu<br />
rusisme, crezîndule mai expresive.<br />
Cît priveşte populaţia rusofonă<br />
(ce era majoritară în cele mai multe<br />
oraşe şi centre raionale), ea trebuia<br />
lăsată să se acomodeze la noua situaţie<br />
din propria ei iniţiativă (doar susţinută,<br />
unde era cazul, administrativ şi<br />
material de organele statale). Atunci,<br />
în condiţiile create, cunoaşterea limbii<br />
limba Română<br />
de stat ar fi fost o necesitate sine qua<br />
non. Dacă se proceda aşa, legislaţia<br />
nar fi fost receptată de vorbitorii de<br />
limbă rusă ca presiune socialpolitică<br />
şi naţională (numită de ei „naţionalistă”)<br />
exercitată de organele statale<br />
sub formă de campanie obligatorie<br />
(mai ales că şi reprezentanţii acestor<br />
organe nu erau întru totul şi cu<br />
toţii gata pentru o atare activitate).<br />
Urmările sînt cunoscute.<br />
2. Cauza principală a neglijării<br />
actuale a limbii oficiale în societate,<br />
marginalizarea ei în instituţiile<br />
publice, în stradă, în transport, în<br />
comerţ etc. şi chiar ostilitatea faţă<br />
de ea se datorează, în primul rînd,<br />
poziţiei adoptate din start de autorităţi,<br />
de organele puterii. Anume de<br />
aici se trage ignorarea ostentativă a<br />
normelor limbii materne (îmblăm în<br />
comandirovşi, n-avem dólari, ne-o dat<br />
diplóme, jiumătati la şinşi, am vinit la<br />
pleaj, lor aşă li-i vîgodno, s-au dus la<br />
România şi multemulte altele de aceeaşi<br />
factură). Este o situaţie ordinară<br />
în condiţiile noastre, dar care nu este<br />
deloc una normală pentru o ţară ce<br />
are o limbă oficială, de stat, înscrisă<br />
ca atare în Constituţie.<br />
A doua cauză, deosebit de importantă,<br />
este, desigur, şi atitudinea,<br />
departe de a fi binevoitoare, a conducerii<br />
republicii, a forurilor diriguitoare<br />
(din centru şi din teritoriu) faţă de<br />
limba română (ca limbă de cultură)<br />
şi, în rezultat, faţă de intelectualitate<br />
ca purtătoare a limbii culte.<br />
Dacă majoritatea guvernanţilor<br />
(în frunte cu şeful statului, cu preşedintele<br />
şi vicepreşedinţii Parlamentului,<br />
precum şi cu destui membri<br />
ai Guvernului) manifestă o atitudine<br />
vădit negativă, lipsită de respect<br />
elementar faţă de limba ţării şi a denumirii<br />
corecte a acesteia, de ce ar<br />
respectao cetăţenii de rînd? Dacă<br />
Preşedintele Voronin, parlamentarul<br />
Mişin, doamna Ostapciuc (ca să nu<br />
mai vorbim de liderul comunist Stepaniuc<br />
ce luptă cu îndîrjire contra<br />
limbii române) vorbesc în şedinţele
Change language