Untitled - Limba Romana

in memoriam 229
calitatea unui factor de diferenţiere
totală şi deci nici forţa unui obstacol
de netrecut în procesul de reintegrare.
Păstrarea la nivel dialectal a
unor rusisme sau ucrainisme, fie şi a
incriminalului sîrnici „chibrituri” [vezi:
2, p. 57] – atestat, de altfel, în Bucovina
în perioada interbelică 14 , trebuie
înţeleasă în contextul păstrării şi în
alte graiuri româneşti a unor cuvinte
care amintesc foste dominaţii străine,
contacte preponderente şi influenţa
lingvistică aferentă: de pildă, regionalismul
ardelenesc de origine maghiară
ghiufe „chibrituri” 15 ; cf. şi originea
turcă a termenului literar chibrit.
Ceea ce se corectează în acţiunile
de cultivare a limbii la vorbitorii din
R. Moldova nu este neromânesc 16 , ci
numai neliterar, neconform cu norma
comună, unitară. Însuşirea normelor
unice este un deziderat firesc şi chiar
o datorie, dar pînă a ajunge la acest
ideal trebuie eliminate sentimentele
de culpabilitate şi de culpabilizare pe
plan lingvistic.
Nu am discutat anume sărăcia
şi divergenţa care se constată în unele
sectoare terminologice, pentru că
în această privinţă sînt de acord, în
esenţă, cu cele spuse de omul politic
Mircea Druc (apud: 22): „o sută de
întreprinderi mixte economice şi o
sută de întreprinderi mixte culturale
şi atunci problemele se rezolvă de la
sine”. Poate nu chiar de la sine – şi
ajutorul unor lucrări lexicografice nu
trebuie neglijat –, dar condiţiile prielnice
contează enorm.
Aşadar, optimism justificat, dar
nu lipsă de implicare!
NOTE
1 Asemenea calificative, frecvente
în presă, au apărut şi în diverse comunicări
prezentate de lingvişti din Moldova la
Congresul al IV­lea al Filologilor Români,
Timişoara, 4­6 iulie 1991, şi la Conferinţa
Naţională Limba română azi, Iaşi – Chişinau,
28­30 august 1991.
2 Rivoluţia din Octiabri a făcut-o
pi fimei slobodi. Amu fimeea ari totaşa
drepturi ca şi bărbatu... E parti-n tot lucru
obştesc. Eslili copchilăreşti [creşele de
copii] o slobod pi fimei pentru lucru ista
(mostră de text publicistic din 1931) [2,
p. 237].
3 Comparaţie făcută recent de
Kostas Kazazis. Pentru preponderenţa
normelor ortoepice general româneşti
vezi şi [3].
4 Am în vedere reformele din 1957
şi 1967.
5 Unificarea limbii române literare şi
cultivarea limbii în România interbelică,
comunicare prezentată la Chişinău, la
sesiunea ştiinţifică din 30 august 1990
organizată în comun de Liga Culturală
pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
şi de Societatea Varlaam.
6 Compunerea în versuri intitulata
Corespondenţie între doi amorezi sau
Limba românească la anii 1822 şi 1832
este reprodusă, ca „exemplu de limbă
barbară”, de Dimitrie Gusti în [7, p. 230].
7 Am marcat prin cursive rusismele
propriu­zise. La culoarea textului contribuie
şi elementele slave mai vechi: a
sluji şi slujbă, cinste şi cinsit, a săvîrşi,
pomăzuit, sîn „fiu”.
8 Pentru aceşti termeni folosiţi de
N. Corlăteanu, respectiv de A. I. Ciobanu,
vezi [2, p. 12).
9 În această lucrare se relevă, în
contexte specifice, toţi termenii ruseşti
ironizaţi de N. Istrati şi Th. Stamati.
10 La p. 235 – varianta stingmăluriinic;
v. Mîndîcanu dă varianta dreaptomaluriişnic
[10, p. 164].
11 Pentru care compară exemplele
date de V. Mîndîcanu [14, p. 330] cu citatul
din Coresi, Ps / altirea de la 1577],
34, în DA, s. v. 3°.
12 Pentru care compară exemplele
date de I. Condrea [17] cu citatul din Biblia
de la 1688 (cu vinui+întru) dat în DA, s.
v. învinui.
13 Vezi DLR, s. v.
14 2 Vezi DLR, s. v. sîrnic s. n., cu
pl. sîrnice.
15 Vezi la A. Viciu [21, p. 103­104]
25 de termeni regionali pentru chibrit,
dintre care 13 sînt împrumuturi locale.
16 În sensul „inexistent, neatestat
vreodată în limba română, neincadrabil
sau de neconceput în sistemul ei”.