Untitled - Limba Romana

126
coronament triunghiular, decorat cu
fleuroane asemănătoare unor crini
stilizaţi, aspectul ei general având
evidente contaminări cu ambianţa
artistică occidentală din secolele
XIV­XV. Panoul central îl reprezintă
pe Iisus tronând într­un monumental
jilţ în hemiciclu asimetric 31 , în costum
imperial bizantin 32 , având în dreapta
şi în stânga, pe cele două voleuri, pe
Ioan Botezătorul şi pe Fecioara Maria.
Maica Domnului poartă o tunică lungă
vişinie, garnisită la poale, pe mâneci
şi în faţă cu benzi late de broderie cu
perle şi pietre preţioase, iar capul îi
este înfăşurat cu un voal alb, peste
care o coroană, având fleuroane în
formă de palmetă, este împodobită cu
perle. Pe voleul din dreapta Sfântul
Ioan Botezătorul apare îmbrăcat în
tunică din păr de cămilă, peste care o
mantie cade în falduri largi subliniate
de un discret tiv alb. Nimburile celor
doi sfinţi utilizează ca ornament, ce
cunoaşte, de altfel, o largă răspândire
în această epocă şi în ţinuturile
româneşti est­carpatice 33 , vrejul de
semipalmete, laitmotiv al picturilor
murale transilvănene din secolele
XIV­XV. Fondul panoului central este
decorat cu vrejuri întortocheate, cu
frunze stilizate ce derivă din palmete
şi flori cu corolă rotundă cu opt petale.
Motivul este asemănător decorului de
fond al ferecăturii Tetraevangheliarului
mitropoliei din Feleac.
Pictorului tripticului Deisis îi mai
pot fi atribuite şi alte două lucrări:
icoana Sfântului Ioan Botezătorul 34 ,
conservată în biserica de lemn din
Budeşti (Josani), precum şi o icoană
împărătească, reprezentând pe Iisus
Pantocrator de la biserica Sfântul
Gheorghe din Lupşa (jud. Alba). Este
semnificativ pentru datarea acestor
icoane faptul că ele aparţin unor
lăcaşuri de cult edificate în secolul al
XV­lea. Dacă la icoana din biserica
de lemn maramureşeană stilul picturii
aparţine neîndoielnic aceluiaşi artist,
nu acelaşi lucru putem spune despre
icoana de la Lupşa, deoarece o restaurare
de la începutul veacului trecut a
înlocuit vechea pictură, păstrându­se
azi doar fondul ei de aur în relief, cu
motivul patrufoiului, identic cu cel de
pe voleurile laterale ale tripticului,
limba Română
precum şi nimbul în relief aidoma
celui din icoana budeşteană.
Icoana din biserica maramureşeană
înfăţişează pe Sfântul Ioan
Botezătorul, având pictate de o parte
şi de alta a figurii centrale imagini din
viaţa acestuia. Figura centrală este
încadrată de un nimb în relief, ce
reproduce vrejuri de frunze şi flori,
caracteristic fiind viziunii ornamentale
din a doua jumătate a secolului al
XV­lea din ambianţa moldovenească,
motivul regăsindu­se frecvent în
chenarele pictate de la Pătrăuţi, în
sculptura pietrelor de mormânt ori în
broderiile putnene 35 . Folosirea unor
motive decorative identic tratate,
similitudinile în tratarea figurilor, formularea
compoziţională şi cromatică
presupunea că icoana maramureşeană
a fost realizată în acelaşi atelier cu
tripticul Deisis.
Înghesuită în colţul de jos din
stânga al panoului icoanei din Budeşti,
interesantă este o inscripţie 36 ,
scrisă cu litere mici, abia vizibile din
cauza stării de conservare a grundului.
Deşi inscripţia nu cuprinde anul în
care a fost realizată pictura, prin locul
în care a fost plasată şi prin formularea
textului slavon, confirmă încă
o dată că această valoroasă icoană
aparţine secolului al XV­lea. Textul ne
dă revelaţia cunoaşterii autorului picturii,
unul dintre cei mai valoroşi artişti
români ai acestui veac. Întregită şi
tradusă, inscripţia are următorul text:
„Această sfântă icoană (de mâna?)
multgreşitului Gheorghie”. Zugravul
Gheorghie, autorul celor trei icoane
amintite mai sus, este unul dintre reprezentanţii
picturii de icoane din cel
de­al XV­lea veac, format într­o zonă
a interferenţelor picturii bizantine cu
elementele artei occidentale, iar aria
activităţii sale era destul de mare,
fiind un artist cunoscut şi apreciat
din sudul Transilvaniei până în Maramureş.
Persistenţa tradiţiilor artistice
bizantine, continuarea unor legături
mai vechi cu Ţara Românească
şi Moldova pe o linie ascendentă,
manifestate şi în pictura murală transilvăneană
din acest veac, sunt ilustrate
de o icoană împărătească din
colecţiile Arhiepiscopiei de Alba Iulia,