You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
86<br />
Acesta este tipul integrator,<br />
asimilator, care caută săşi apropie<br />
eul său de lume şi săl adecveze la<br />
coordonatele fundamentale ale lumii.<br />
Pe de altă parte, omul tinde să<br />
se bazeze în primul rînd pe sine, pe<br />
eul său, săşi afirme originalitatea<br />
sa, unicitatea, irepetabilitatea, săşi<br />
exploreze şi să scoată în exterior<br />
esenţa sa profund subiectivă. Este<br />
tipul subiectiv care îşi suprapune eul<br />
peste lume, substituind lumea cu<br />
eul său.<br />
Vorbim, desigur, de predominarea<br />
unei singure tendinţe, pentru că în<br />
dezvoltarea lor aceste două tendinţe<br />
se împletesc dialectic: pe de o parte,<br />
omul îşi afirmă eul său, personalitatea,<br />
subiectivitatea, iar pe de altă<br />
parte, el tinde să cuprindă, să asimileze<br />
organic întregul, lumea (tinde<br />
către obiectivitate şi obiectivizare).<br />
Arta de tip realist are potenţe<br />
neobişnuite, subiectul (creatorul) şi<br />
obiectul aflînduse întro schimbare<br />
continuă datorită faptului că entitatea<br />
subiectivă este mereu alta, ca şi<br />
punctul de vedere din care ea priveşte,<br />
asimilează şi analizează lumea.<br />
Subiectul (creatorul) „subiectiv”,<br />
narcisiac, izolat, egocentrist, se închide<br />
în propria lui cochilie, găseşte<br />
în propriul eu lumea, mai bine zis<br />
„lumea” pe care neo zugrăveşte el<br />
nu este decît propria lui imagine,<br />
o proiecţie aruncată asupra lumii<br />
(omului şi societăţii). El se complace<br />
în mrejele narcisismului său. În acest<br />
caz, hotarele, specificul, natura artei<br />
e determinată de natura, căutările<br />
şi datele eului său. Aceasta e arta<br />
limba Română<br />
creată pentru sine şi are un pronunţat<br />
caracter subiectiv şi elitist.<br />
Mizînd doar pe subiectivitatea<br />
sa (care este o parte a lumii şi reflectă<br />
anumite particularităţi ale ei), creatorul<br />
o „hărţuieşte” artistic, o torturează,<br />
o distorsionează (vezi experimentele<br />
simboliştilor, decadenţilor, moderniştilor),<br />
o fragmentează, absolutizîndui<br />
anumite caracteristici, tendinţe, componente,<br />
astfel că în cele din urmă<br />
arta modernistă, „subiectivă” ajunge<br />
la epuizare, la un joc steril, la eclectism,<br />
trucaje, combinaţii sofisticate,<br />
dar goale, preţiozitate.<br />
În ce relaţie se află arta de tip<br />
realist şi arta de tip nerealist? Şi care<br />
este perspectiva dezvoltării artei în<br />
general şi a literaturii în particular?<br />
Literatura nerealistă (modernistă<br />
şi postmodernistă) se află în opoziţie<br />
cu literatura de tip realist, negînd,<br />
prin însăşi orientarea şi esenţa ei,<br />
literatura realistă. În acest sens literatura<br />
modernistă şi postmodernistă<br />
se întemeiază pe ideea de negare a<br />
tradiţiei şi a tuturor cuceririlor artistice<br />
anterioare, îşi pregăteşte propriul<br />
impas, autonimicirea, pentru că se<br />
ajunge la momentul cînd nu mai ai ce<br />
nega şi nu mai ai ce afirma.<br />
Acum, la începutul mileniului<br />
III, literatura de tip realist sa pomenit<br />
în faţa unor impedimente uriaşe.<br />
Arta de tip realist se află în faţa unei<br />
lumi noi – a lumii care săvîrşeşte<br />
trecerea de la societatea industrială<br />
la societatea informaţională. Cum<br />
va reflecta literatura de tip realist<br />
această trecere complexă, grandioasă?<br />
Vom trăi şi vom vedea.
Change language