Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Prezentări şi recenzii 219<br />
Dacă aţi fi fost soldat, nu v-aş fi dat<br />
voie să staţi aici.<br />
ORBUL: Vă înţeleg, doamnă.<br />
OARBA: Îmi place să vin încoace<br />
şi să stau în faţa Caucazului.<br />
ORBUL: Şi mie îmi place vîntul<br />
rece care suflă dinspre Caucaz.<br />
OARBA: Din cauza soldaţilor,<br />
însă, vin tot mai rar încoace. Mi-e frică<br />
să vin încoace cînd sînt ei în oraş.<br />
ORBUL: Vă înţeleg, doamnă.<br />
OARBA: Sînteţi nevăzător?<br />
ORBUL: Da, sînt orb. Dar cum<br />
v-aţi dat seama?<br />
OARBA: După voce. Toţi orbii<br />
au aceeaşi voce. De altfel, şi eu sînt<br />
oarbă.<br />
ORBUL: Mă bucur. Mă bucur<br />
că am întîlnit un om cu care să pot<br />
sta de vorbă.<br />
OARBA: Am să vă rog să vorbiţi<br />
mai tare pentru că nu vă aud din cauza<br />
soldaţilor care mărşăluiesc prin<br />
faţa noastră.<br />
ORBUL: Bine, doamnă.<br />
OARBA: Aveţi o voce foarte<br />
plăcută.<br />
ORBUL: Vă mulţumesc, doamnă.<br />
Sînteţi prima femeie care, din<br />
momentul cînd a început războiul, îmi<br />
zice lucrul ăsta.<br />
OARBA: Probabil că sînteţi un<br />
bărbat foarte frumos.<br />
ORBUL: Nu ştiu, doamnă. Habar<br />
nu am, doamnă.<br />
OARBA: Sînteţi înalt?<br />
ORBUL: Nu mai ţin minte,<br />
doamnă.<br />
OARBA: Sînteţi uscăţiv sau<br />
gras?<br />
ORBUL: V-am spus, nu mai ţin<br />
minte.<br />
OARBA: Va trebui să întreb<br />
pe cineva cum arătaţi. Dar pe aici<br />
nu trece nimeni. Totuşi să întreb,<br />
poate mă va auzi cineva. (Se ridică<br />
în picioare şi strigă.) Domnule, nu vă<br />
supăraţi, bărbatul cu care stau de<br />
vorbă, bărbatul de lîngă mine, ştiţi,<br />
aş vrea să vă întreb cum arată. (Un<br />
orb şi o oarbă pe culmile Caucazului<br />
(a treia copie), p. 30).<br />
Ceea ce ni se pare valoros în<br />
acest spectacol scenic al lui D. Crudu<br />
e faptul că el ne oferă posibilitatea să<br />
observăm ce înseamnă să fii în felul<br />
în care sîntem noi, căci, chiar dacă<br />
felul nostru de a fi aşa cum sîntem nu<br />
e determinat de nici o magie, asta nu<br />
înseamnă că e puţin lucru că sîntem<br />
în felul acesta anume, şi nu altfel.<br />
Noi, oamenii, în viziunea scriitorului<br />
postmodernist, sîntem alcătuiţi întrun<br />
fel anume, totuşi putem produce – în<br />
împrejurări specifice, întro provincie<br />
destul de izolată a lumii – o alcătuire<br />
cu o semnificaţie oarecare,<br />
doar vremea este impersonală şi noi,<br />
oamenii, o percepem teatral şi o exploatăm<br />
la fel, atribuindui o „intrigă”<br />
sau un „plan” al ei, pentru a descurca<br />
semnificaţia ceo are pentru erou,<br />
adică pentru noi.<br />
Şi ce vom face? Vom dramatiza<br />
lucrurile:<br />
CRI: Te-am urmărit toată săptămîna<br />
asta… şi am văzut că i-ai făcut<br />
în fiecare zi… curte.<br />
VICTOR: M-ai urmărit?<br />
CRI: Dar degeaba, nu ţi-a ieşit<br />
nimic. Ea nu te-a învrednicit cu atenţia<br />
ei. Ai pierdut doar timp şi bani.<br />
VICTOR: Poate m-ai confundat<br />
cu cineva?<br />
CRI: Nu, nu te-am confundat<br />
cu nimeni.<br />
VICTOR: Eu am văzut-o prima<br />
dată astăzi.<br />
CRI: După ce te vedeai cu ea<br />
şi-ţi dădeai seama că băteai într-o<br />
poartă închisă, mă căutai pe mine.<br />
Abia după ce tipa asta îţi dădea<br />
papucii, mă căutai. Pentru că eu de<br />
multe ori mă întrebam de ce anume<br />
mă căutai. De ce? Eu doar sînt o<br />
femeie foarte urîtă.<br />
VICTOR: Urîtă?<br />
CRI: Da, urîtă.<br />
VICTOR: Nu-i adevărat.<br />
CRI: Eu am un smoc de păr sub<br />
barbă. Am mustaţă. Am coşuri pe<br />
faţă. Te rog, nu mă întrerupe! Aşadar,<br />
îmi mai lipsesc dinţii din faţă…<br />
VICTOR: Ajunge!<br />
CRI: Şi nu am…<br />
VICTOR: Încetează!<br />
CRI: Şi, deoarece sînt foarte<br />
urîtă, eram contrariată că voiai să
Change language