Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Prezentări şi recenzii 215<br />
şi după transformarea R.A.S.S.M. în<br />
R.S.S.M., apoi a acesteia în Republica<br />
Moldova, şi a intrat în faza lui<br />
activă cu refacerea R.A.S.S.M. sub<br />
denumirea de Republica Moldovenească<br />
Nistreană. Acest proiect a devenit<br />
motivul esenţial în perpetuarea<br />
„complexului sfâşierii”, în adâncirea<br />
fisurii ce deteriorase serios conştiinţa<br />
identitară a basarabenilor, amplificând<br />
profunda contradicţie dintre<br />
independenţa statală şi dependenţa<br />
identitară şi culturală de neamul<br />
românesc, de acel spaţiu spiritual şi<br />
cultural din care fusese ruptă Basarabia.<br />
Unii exegeţi în problema dată,<br />
în special Charles King, consideră<br />
că reunirea Basarabiei cu spaţiul din<br />
care a fost smulsă nu sa produs atât<br />
din motive de criză economică, pe<br />
care o traversează cele două state<br />
româneşti, cât din cauza că „în liderii<br />
de la Chişinău sa trezit un puternic<br />
instinct al parveniri, gustul pentru<br />
independenţă devenind mediul ideal<br />
al pricopsirii”. Autorul susţine parţial<br />
această concluzie, specificând că<br />
„numai oamenii politici autentici nu<br />
sunt robii propriilor interese. Or, după<br />
1989, sa văzut cu ochiul liber că atât<br />
România, cât şi Basarabia au dus o<br />
lipsă acută de oameni politici, naţiunea<br />
fiind sufocată de politicianismul<br />
cel mai rapace, încât cele două „state<br />
româneşti” au ajuns campioane<br />
absolute ale corupţiei europene”.<br />
Theodor Codreanu nu este de acord<br />
cu ideea sugerată de acelaşi King<br />
precum că „moldovenii ar fi altceva<br />
decât românii şi că menirea lor e<br />
să opteze fie pentru panslavism, fie<br />
pentru panromânism, sau pentru moldovenism”.<br />
Perfidia acestei logici a şi<br />
fost intens exploatată de agrarieni,<br />
care au lansat sloganul că Republica<br />
Moldova nu trebuie să mai fie nici<br />
„gubernie rusească”, nici „provincie<br />
românească”. Autorul conchide, întrun<br />
mod absolut convingător, că „în<br />
pofida tuturor lozincilor de acest<br />
fel, Basarabia va continua să fie<br />
românească atâta vreme cât acolo<br />
se va vorbi româneşte, indiferent că<br />
va fi stat independent sau va reveni la<br />
patriamamă (...). Asta o recunosc toţi<br />
cei care ajung la conştiinţa naţională<br />
integrală a identităţii lor, în virtutea<br />
ecuaţiei: moldoveanromân”.<br />
Revenind la ideea că de sindromul<br />
conştiinţei sfâşiate suferă,<br />
oricât ar fi de straniu, nu doar nişte<br />
oameni de rând, neinstruiţi, oropsiţi<br />
de munci grele, ci şi liderii politici şi<br />
spirituali de pe ambele maluri ale<br />
Prutului, Th. Codreanu analizează cu<br />
multă fineţe, cu forţă de convingere<br />
şi în cunoştinţă de cauză unele personalităţi<br />
din Basarabia, precum I.<br />
Druţă, M. Snegur, M. Druc. Relevant<br />
în acest sens este cazul clasic de<br />
conştiinţă sfâşiată a expreşedintelui<br />
M. Snegur care, luând ca temei mult<br />
discutata „palmă a jandarmului”, insista<br />
în ideea că revenirea Basarabiei<br />
pentru 22 de ani în frontierele fireşti<br />
ale României a fost o „ocupaţie”. În<br />
replică, autorul dovedeşte persuasiv<br />
că „de abuzul „dăştepţilor” şi al<br />
jandarmilor nu se face vinovată România.<br />
E o greşeală capitală a confunda<br />
elementele corupte din corpul<br />
statului român cu România”, pentru<br />
că „vinovăţia aparţine elementelor<br />
corupte din guvernările româneşti<br />
(fulgerate cu dureroasă pasiune şi de<br />
M. Eminescu în publicistica sa) care<br />
au produs o gravă sfâşiere socială<br />
şi politică, pe al cărei fundal a apărut,<br />
ca o posibilă salvare, Mişcarea<br />
Legionară (...) în scopul regenerării<br />
morale a Ţării, pe baze creştine”. În<br />
încheierea eseului despre M. Snegur<br />
autorul îi avertizează pe viitorii lideri<br />
politici că „fără o profundă reformă<br />
economică şi morală orice viitoare înglobare<br />
a Basarabiei la patriamamă<br />
va constitui un eşec şi un dezastru”,<br />
iar eseul despre aşazisa „palmă”<br />
a jandarmului Th. Codreanu, aidoma<br />
misionarilor care propovăduiau<br />
preceptele creştine pe meleagurile<br />
unde se plămădea o nouă naţiune,<br />
cea a românilor, îl încheie cu un tulburător<br />
şi creştinesc adevăr, să ştie