0-ghid de studiu - pediatrie - UMF

INTOXICAŢIILE ACUTE EXOGENE
Angela Butnariu
Definiţie: Stări patologice produse în urma pătrunderii acute în organism, în mod accidental sau
voluntar, a unor substanţe toxice.
Etiologie
- medicamente - produc peste 50% dintre intoxicaţiile acute (IA) la copii;
- substanţe de uz casnic (detergenţi, sodă caustică etc.)
- substanţe de uz agricol (insectofungicide, ratidice)
- toxice vegetale (ciuperci necomestibile, toxine ale unor plante)
- alcoolul etilic
- monoxidul de carbon
Factorii favorizanţi ai IA: vârsta mică de 1- 4 ani (instinct de conservare diminuat), sexul
masculin (băieţii sunt mai “activi“ decât fetiţele), nivelul cultural şi de educaţie redus al familiei.
Epidemiologie Majoritatea IA la copii sunt accidentale
Tablou clinic
Anamneza oferă următoarele posibilităţi:
- identifică substanţa toxică, calea de pătrundere, cantitatea, momentul intoxicaţiei şi al primelor
manifestări, intervenţiile de prim-ajutor şi caracteristicile biologice ale intoxicatului
- manifestări similare şi concomitente la mai multe persoane aflate în acelaşi mediu (ex.
intoxicaţie cu monoxid de carbon, intoxicaţie cu ciuperci la mai mulţi membri ai familiei ce au
consumat aceeaşi mâncare etc.)
- anamneză negativă (nu se recunoaşte intoxicaţia): diagnosticul este sugerat de debutul brutal, în
plină sănătate a tulburărilor.
Examenul obiectiv evaluează funcţiile vitale (căile respiratorii, ventilaţia, circulaţia), starea de
conştienţă, profunzimea comei , toxindroamele (grup de semne şi simptome sugestive pentru un
anumit tip de intoxicaţie), alte semne de îmbolnăvire.
Investigaţii paraclinice
- examinări toxicologice
- investigaţii pentru evaluarea stării organismului: pHmetrie, ionogramă serică, glicemie, gaze
sanguine, investigaţii funcţionale ale organelor vitale (insuficienţă hepatică, renală, tulburări
cardiace, tulburări hematologice).
Tratament
Obiectivele terapeutice sunt reprezentate de:
- susţinerea funcţiilor vitale
- decontaminarea externă şi internă (îndepărtarea toxicelor neabsorbite în sânge)
- eliminarea toxicelor pătrunse în organism
- neutralizarea toxicelor prin antidoturi
- reechilibrarea homeostaziei organismului
Tratamentul suportiv al funcţiilor vitale: eliberarea căilor aeriene, menţinerea permeabilităţii
căilor respiratorii prin poziţie de siguranţă, sondă orofaringiană sau intubaţie endotraheală,
administrarea de oxigen
Decontaminarea se face în funcţie de poarta de intrare a toxicului.
Decontaminarea externă
- toxice pătrunse tegumentar: îndepărtarea hainelor şi spălare abundentă cu apă, minim 10 min
- toxice pătrunse prin mucoasă conjunctivală: spălături oculare cu ser fiziologic 15-20 minute
- toxicele injectate sau pătrunse prin înţepături şi muşcături: se aplica garou deasupra locului
de pătrundere şi pungă cu gheaţă.
Decontaminarea internă se realizează prin următoarele proceduri:
a) Producerea emezei (provocarea de vărsături) prin: stimularea vălului palatin sau a peretelui
posterior al faringelui cu o spatulă; sirop de ipeca pe cale orală.
- Indicatii: bolnav vigil, cu reflexe laringiene intacte.