0-ghid de studiu - pediatrie - UMF
0-ghid de studiu - pediatrie - UMF
0-ghid de studiu - pediatrie - UMF
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
BOALA INFLAMATORIE INTESTINALĂ CRONICĂ<br />
Daniela Şerban<br />
Introducere<br />
Boala inflamatorie intestinală cronică (BII) este clasic reprezentată <strong>de</strong> colita ulcerativă (CU) şi<br />
boala Crohn (BC). Acestea sunt procese inflamatorii idiopatice, nespecifice, cu manifestări<br />
predominant gastro-intestinale, uneori şi extradigestive, evoluând într-o succesiune <strong>de</strong> pusee şi<br />
acalmii.<br />
Epi<strong>de</strong>miologie<br />
Frecvenţa BII este foarte diferită pe glob: crescută în ţările industrializate din zona nordică<br />
temperată şi foarte redusă în zonele tropicale şi subtropicale. Aproximativ 25% dintre BII sunt<br />
diagnosticate până la 21 ani (în special la adolescent), dar vârsta medie <strong>de</strong> <strong>de</strong>but (clasic 12 ani)<br />
este în scă<strong>de</strong>re. Nu există o netă predominanţă a afectării sexelor.<br />
Etiopatogenie<br />
Cauza BII este necunoscută, dar sunt <strong>de</strong>scrise numeroase interacţiuni complexe între factori:<br />
genetici, <strong>de</strong> mediu (bacterii comensale, fumat), imunologici.<br />
Patologie<br />
BII evoluând într-o succesiune <strong>de</strong> pusee/remisiuni, prezintă leziuni macroscopice şi<br />
microscopice acute/active şi cronice.<br />
1. Colita ulcerativă: Inflamaţia este continuă, începând din rect, limitată la mucoasa (±<br />
submucoasa superficială a colonului şi rectului)<br />
- forme topografice: E1 (rectită), E2 (colită stângă), E3 (pancolită)<br />
Macroscopic: leziuni esenţiale sunt fragilitate şi hemoragii ale mucoasei<br />
Microscopic: inflamaţie cronică difuză, activă sau inactivă:<br />
- leziuni active importante (nu patognomonice): hipocrinie (diminuarea mucosecreţiei<br />
criptelor), abces criptic, criptită, ulceraţii<br />
- leziuni cronice importante: distorsiunea arhitecturii criptale, suprafaţă neregulată, <strong>de</strong><br />
aspect pseudovilozitar, plasmocitoză bazală<br />
2. Boala Crohn: Inflamaţia este transmurală şi segmentară, posibilă pe oricare segment al<br />
tubului digestiv<br />
- forme topografice: L1 (ileită), L2 (colită), L3 (ileocolită); leziuni asociate: digestive superioare<br />
(L4), perianale (p).<br />
Macroscopic: leziuni esenţiale sunt ulceraţiile discontinue (aftoi<strong>de</strong>, serpiginoase, în hartă<br />
geografică, piatră <strong>de</strong> pavaj)<br />
Microscopic: distribuţia leziunilor este focală sau parcelară; leziunea patognomonică este<br />
granulomul epitelioid şi giganto-celular fără necroză, inconstant prezent.<br />
Clinic<br />
Simptome/semne intestinale (durere abdominală, diaree, hematochezie, tenesme, proctalgii,<br />
urgenţă la <strong>de</strong>fecare greţuri, vărsături), generale (anorexie, febră, stare generală alterată, astenie,<br />
slăbire în greutate / retard <strong>de</strong> creştere staturo-pon<strong>de</strong>rală, retard pubertar, anemie), extraintestinale<br />
(artralgii/artrite, cutaneo-mucoase, oculare, hepato-biliare, pancreatice, tromb-embolii).<br />
Colita ulcerativă: simptome digestive (sindrom recto-sigmoidian complet/incomplet:<br />
hematochezie, tenesme, proctalgie, dureri abdominale difuze sau în hemiabdomenul stâng, diaree<br />
muco-purulentă, frecvent sanguinolentă, nocturnă, cu <strong>de</strong>fecaţie imperioasă) sau atipic<br />
constipaţie, precum şi manifestări generale (febră, slăbire în greutate) şi extradigestive.<br />
Boala Crohn: simptome digestive (durere abdominală ± masă palpabilă, diaree apoasă,<br />
hematochezie), simptome generale şi extraintestinale.<br />
Paraclinic<br />
Investigaţii pentru diagnosticul pozitiv şi diferenţial al BII: examinări coprologice, examinări<br />
sanguine (markeri inflamatori, anticorpi: pANCA, ASCA, genetice, alte teste), explorări<br />
imagistice: endoscopie digestivă (clasică sau cu capsula), tranzit baritat, scintigrafie, echografie,<br />
tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, examen histopatologic.