0-ghid de studiu - pediatrie - UMF

More documents

Recommendations

Info

ALIMENTAŢIA SUGARULUI Gabriela Panga ALIMENTAŢIA NATURALĂ Definiţie. Alimentaţia naturală este alimentaţia exclusiv cu lapte de mamă în primele 4-6 luni de viaţă. Compoziţia laptelui matern prezintă variaţii de la un supt la altul, de la un sân la altul, şi în funcţie de vârsta gestaţională, alimentaţia mamei, momentul zilei, momentul suptului şi stadiul lactaţiei: colostru, laptele de tranziţie, şi laptele matur a. Colostrul - este secretat în ultimul trimestru de sarcină până la 6 zile după naştere - este adaptat imaturităţii renale şi deficitului tranzitoriu de lactază ale noului-născut - compoziţia: - bogat în proteine - conţinut redus de lactoză, lipide şi vitamine hidrosolubile - mai bogat în vitamine liposolubile şi imunglobuline decât laptele matur b. Laptele de tranziţie - se secretă din ziua 4-6 până în ziua 10-30 de la naştere - se caracterizează prin modificări constând în: creşterea concentraţiei de lactoză, fosfor, vitamine din grupul B şi scăderea concentraţiei de proteine şi săruri minerale c. Laptele de mamă matur Conţine 85-95% apă şi 5-13% reziduu uscat Proteinele reprezintă 9-13 g/l, din care: Cazeină (40%): α, β, κ; Proteinele lactoserului (60%). Glucidele (70 g/l) sunt reprezentate de: lactoză (60 g/l); oligozaharidele (10 g/l) Lipidele (38-40 g/l) sunt alcătuite din: trigliceride (98%), fosfolipide, colesterol, acizi graşi liberi Sărurile minerale (2 g/l) realizează osmolaritatea scăzută a laptelui matern (80 mOsm/l) Vitaminele Factorii de protecţie antiinfecţioasă Modulatorii creşterii din laptele matern Alte substanţe ale laptelui matern Valoarea energitcă a laptelui matern:700 kcal/l Avantejele alimentaţiei naturale Pentru sugar: - asigură nevoile energetice şi nutritive, creşterea şi dezvoltarea fizică, neuropsihică şi senzorială optimă - oferă echipamentul enzimatic necesar pentru utilizarea componentelor laptelui - asigură protecţie antiinfecţioasă şi antialergică - previne apariţia „ sindromului morţii subite” - reduce riscul apariţiei malnutriţiei, obezităţii, a diabetului zaharat şi a bolilor cardiovasculare - asigură un aliment proaspăt, aseptic, cu temperatură ideală, imediat accesibil - favorizează dezvoltarea cavităţii bucale şi a dentiţiei Pentru mamă: - induce involuţia uterului postpartum – scade riscul de hemoragie postpartum - are efect contraceptiv - scade riscul apariţiei cancerului de sân, ovarian şi a osteoporozei premenopauzal - consolidează legătura afectivă mamă-sugar prin contactul fizic nemijlocit („skin to skin”) şi reacţiile emoţionale pozitive pe care le generează - beneficii economice şi sociale Durata alimentaţiei exclusiv la sân este de 6 luni (minimum 4 luni în cazurile în care nu se poate face altfel), cu prelungirea alăptării până la vârsta de 1-2 ani, concomitent cu introducerea alimentelor solide.
Contraindicaţiile alăptării: materne: permanente (septicemia,TBC activă, boli psihice, epilepsia, casexia, insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală, tratament cu citostatice, anticoagulante, sarcina > 20 săptămâni) sau temporare (infecţiile sânului, ragade sângerânde ale mamelonului, infecţii tratate cu antibiotice, infecţia HIV) şi din partea copilului (fenilcetonuria, galactozemia, intoleranţa ereditară la lactoză). Obstacole şi incidente în alimentaţia naturală: materne (malformaţiile mamelonare, angorjarea sânilor, ragadele mamelonare, mastita şi galactoforita, hipogalactia) şi din partea sugarului (malformaţiile orale, prematuritatea, regurgitările, vărsăturile, refuzul sânului, „diarea” postprandială, colicile abdominale) ALIMENTAŢIA ARTIFICIALǍ Definiţie: alimentaţia sugarului în primele 4 luni cu un produs de lapte praf (LP), având ca sursă laptele de vacă (LV). Se recomandă acest tip de alimentaţie atunci când alimentaţia naturală nu este posibilă din cauze obiective: secretie lactată insuficientă sau din cauze subiective: senzatie de jenă, disconfort, oboseală sau durere. Compoziţia laptelui de vacǎ Conţinut hidric: 87%, densitate: 1034 Proteine: 34g/l; cazeina 80%, proteinele lactoserului 20% (betalactoglobulina, lactoferina, imunoglobuline, enzime heterospecifice) Glucide: 48g/l; lactoza LV eliberează o cantitate mai mică de galactoza necesară mielinizarii Lipide: 36g/l; Acizii graşi (AG) saturaţi (butiric, capric) sunt iritanti ai mucoasei digestive şi chelatori de calciu Săruri minerale: 7-8g/l, Ca/P=1,2, absorbţie redusă Vitamina D şi vitamina C sunt deficitare Pentru a corespunde nevoilor nutritive şi posibilităţilor de digestie ale sugarului se impune: - reducerea cantităţii de proteine, săruri minerale - îmbunătăţirea calitativă a proteinelor - adaosul de glucide - înlocuirea parţială a lipidelor animale cu uleiuri vegetale pentru aportul de AG esentiali - adaosul de vitamine şi oligoelemente Conţinut bacterian mare chiar în condiţii igienice de recoltare şi manipulare: germeni saprofiţi (acidifianti şi de putrefactie), patogeni( stafilococ, brucela, b Koch), impun sterilizarea laptelui de vacă. Sterilizarea se poate realiza prin: fierbere la 102°C timp de 10 min, pasteurizare, autoclavare sau uperizare. Criterii pentru stabilirea compozitiei LP: - compoziţia laptelui de mamă (LM), mame sănătoase, cu stare de nutriţie bună - efecte similare cu cele obţinute prin alimentaţia naturală, LP să asigure: creşterea în greutate şi lungime, dezvoltarea psihomotorie, ritmicitatea somnului, maturarea imunitatii, reducerea riscului infectios, prevenirea/minimalizarea manifestărilor alergice, prevenirea unor obiceiuri alimentare care pot produce obezitate/anorexie. Standarde pentru compoziţia LP Aport caloric = 600-700kcal/l, la aport mai mare există risc de obezitate Proteine = 12-20g/l, sursele sunt: LV, hidrolizatele din LV, soia Lipide = 30-40g/l, să asigure 50% din aportul energetic, AG saturaţi/nesaturaţi=1/1, acid linoleic/acid linolenic=5-15/1 Glucide = 60-70g/l, să asigure 56% din aportul energetic, reprezentate de: lactoză, dextrin maltoză, zaharoză, amidon Minerale: Fe = 2mg/l, LP cu proteine din soia ceva mai mult, azi, produse cu Fe cu biodisponibilitatea Fe ca LM, raportul Ca/P sa fie maxim 2/1, Fluor discutabil, fluoroza Vitamine: - vitamina D obligatoriu, se va reduce doza pentru profilaxie
Page 1 and 2: GHID DE STUDIU PEDIATRIE ŞI PUERIC
Page 3 and 4: BIBLIOGRAFIE 1. Cursul predat la ca
Page 5 and 6: C. Copilăria III (şcolar) 6 - 16
Page 7 and 8: Creşterea ponderală - În primele
Page 9 and 10: NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN Gabriela Pa
Page 11 and 12: PARTICULARITǍŢILE MORFOFUNCŢIONA
Page 13 and 14: ALIMENTAŢIA - NEVOILE NUTRITIVE AL
Page 15: Zincul-stimuleaza activitatea enzim
Page 19 and 20: Se oferă sugarului preparat în ur
Page 21 and 22: ALIMENTAŢIA COPILULUI MIC, PREŞCO
Page 23 and 24: în viitor, a unei tulburări de co
Page 25 and 26: Profilaxie: Riscul de recurenţă
Page 27 and 28: BOLI MONOGENICE Paula Grigorescu-Si
Page 29 and 30: c) pentru ambivalenţa organelor ge
Page 31 and 32: 2. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR INF
Page 33 and 34: De reţinut: 1. în răceala comun
Page 35 and 36: PNEUMONII BACTERIENE ACUTE. BRONHOP
Page 37 and 38: ASTMUL BRONŞIC Paraschiva Chereche
Page 39 and 40: Principalele volume şi debite func
Page 41 and 42: - în tratamentul cronic cu teofili
Page 43 and 44: tusei este legată de episoadele in
Page 45 and 46: INSUFICIENŢA RESPIRATORIE ACUTĂ L
Page 47 and 48: Administrarea în concentraţie opt
Page 49 and 50: III. Fără şunt: coarctaţia aort
Page 51 and 52: Diagnostic pozitiv: - clinic: suflu
Page 53 and 54: clinic: suflu sistolic de ejecţie
Page 55 and 56: Fig 2 Schema cardiopatiilor congeni
Page 57 and 58: 2. boli cu afectare primitiv miocar
Page 59 and 60: ŞOCUL Mariana Andreica, Simona Că
Page 61 and 62: 5. BOLILE APARATULUI DIGESTIV VĂRS
Page 63 and 64: la vârsta de copil mare/adolescent
Page 65 and 66: ENTEROCOLITA ACUTĂ Nicolae Miu Def
Page 67 and 68:
Include precizarea următoarelor as
Page 69 and 70:
gastrointestinale nespecifice, paci
Page 71 and 72:
BOALA INFLAMATORIE INTESTINALĂ CRO
Page 73 and 74:
ICTERUL NOU-NĂSCUTULUI ŞI COPILUL
Page 75 and 76:
COLESTAZA NEONATALĂ Tudor L. Pop D
Page 77 and 78:
HEPATITELE CRONICE Daniela Iacob De
Page 79 and 80:
6. BOLI METABOLICE NUTRIŢIONALE Ş
Page 81 and 82:
RAHITISMUL CAREN IAL I NECAREN IAL
Page 83 and 84:
MALNUTRIŢIA Mariana Mureşan Intro
Page 85 and 86:
OBEZITATEA COPILULUI ŞI ADOLESCENT
Page 87 and 88:
Tratamentul obezitaţii se individu
Page 89 and 90:
Diagnostic pozitiv Criterii clinice
Page 91 and 92:
SINDROMUL NEFROTIC Aurel Bizo Defin
Page 93 and 94:
INSUFICIENŢA RENALĂ ACUTĂ Aurel
Page 95 and 96:
8. BOLILE HEMATOLOGICE SINDROMUL AN
Page 97 and 98:
II. Dobândite: idiopatice (50%), t
Page 99 and 100:
ANOMALIILE HEMOSTAZEI Gheorghe Popa
Page 101 and 102:
Principii de tratament. Prevenirea
Page 103 and 104:
- L3 (2%), tip Burkitt, celule mari
Page 105 and 106:
LNH-T debutează frecvent supradiaf
Page 107 and 108:
- Hipogamaglobulinemia comună vari
Page 109 and 110:
2. Cardita: sufluri funcţionale, c
Page 111 and 112:
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC Simona
Page 113 and 114:
11. URGENŢE PEDIATRICE CONVULSIILE
Page 115 and 116:
COMELE Daniela Iacob Definiţie: Co
Page 117 and 118:
INTOXICAŢIILE ACUTE EXOGENE Angela
show all

0-ghid de studiu - pediatrie - UMF

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?