0-ghid de studiu - pediatrie - UMF

ASTMUL BRONŞIC
Paraschiva Cherecheş-Panţa
Introducere: Astmul bronşic reprezintă o problemă de sănătate publică datorită prevalenţei
crescute, a dificultăţilor de diagnostic la vârste mici, şi a evoluţiei cronice cu nevoi de îngrijire
speciale.
Epidemiologie
Astmul debutează de obicei în primii 5 ani de viaţă. Studii epidemiologice la nivel mondial au
evidenţiat că 5% până la 32% dintre copii prezintă astm, prevalenţa având un trend de creştere în
ultimele 2 decade. În prezent se estimează că în lume trăiesc aproximativ 300.000.000 de
pacienţi cu astm bronşic. În România prevalenţa bolii este de 6-7% în populaţia pediatrică.
Definiţia actuală precizată de ultimul Consens de management al astmului bronşic (GINA,
Global Initiative for Asthma, 2008) este următoarea:
- afecţiune cronică inflamatorie a căilor aeriene, în care sunt implicate celule şi elemente
celulare;
- Inflamaţia cronică determină creşterea hiperreactivităţii căilor aeriene (HRCR/HRB)
responsabilă de episoadele recurente de wheezing, scurtarea respiraţiei, dispnee şi tuse, în
special în cursul nopţii şi dimineaţa devreme;
- Aceste episoade sunt asociate de obicei cu obstrucţia extinsă dar variabilă a căilor aeriene,
obstrucţie reversibilă spontan sau după tratament.
Etiologie
Astmul bronşic este o boală genetică multifactorială. A fost demonstrată existenţa unor locusuri
genetice care favorizează producerea astmului bronşic. Astfel, cr. 5q este responsabil de HRB,
având un situs pentru IL4 cytokine gene cluster; cr. 11q13 este responsabil de afinitatea crescută
a receptorilor pentru IgE; iar cr.l 14q de a receptorilor pentru antigenele T-cell. Aceste date
reflectă heterogenitatea tabloului clinic al astmului.
Factorii care cresc susceptibilitatea pentru producerea astmului sunt:
Factori interni, variabili de la un
Factori de mediu
pacient la altul
predispoziţia genetică
atopia
HRCR
sexul
etnia
alergeni de interior
alergeni de exterior
fumat
poluare
infecţii respiratorii
numărul membrilor de familie
infestaţii parazitare
factori socioeconomici
dieta, medicaţie
obezitatea
După instalarea bolii, factorii declanşatori (triggeri) ai exacerbărilor pot fi:
Alergeni
Factori non-alergenici
praful de casă: acarieni (Dermatophagoides infecţii respiratorii virusale
pteronyssinus, Der.farinae)
gândaci de bucătărie;
părul, saliva şi fanerele animalelor de casă (câine,
pisică);
fungi.
polenuri
fumul de ţigară;
mirosuri puternice;
aerul poluat;
exerciţiul fizic;
plâns, râs; emoţii puternice;
medicamente (β-blocante, AINS).
Fiziopatologie
Elementul care defineşte astmul este obstrucţia bronşică, parţial reversibilă. Sindromul bronşic
obstructiv se poate produce prin convergenţa mai multor mecanisme:
- spasmul musculaturii bronşiolare;
- congestia şi edemul în peretele bronşiolar;
- hipersecreţia de mucus vâscos;
- descuamarea epiteliului bronşic.
Manifestari clinice: Astmul bronşic este caracterizat din punct de vedere al simptomatologiei
prin trei tipuri de manifestări clinice specifice: A. Exacerbarea astmului bronşic (episoade de