Cuvânt Înainte Imunologia este unul dintre ... - Cursuri Medicina

de ori mai micã decât doza necesarã prezentãrii aceluiaşi antigen de cãtre macrofage sau de cãtrecelulele dendritice). Antigenele care stimuleazã receptorii celulelor B sunt diverse: proteine,polizaharide, lipide, molecule mici(arsenat, trinitrofenol).Importanţa limfocitelor B ca prezentatoare de antigen este redusã în cursul rãspunsului imunprimar, dar devin foarte importante în cursul rãspunsului imun secundar, în special în cazul încare doza stimulantã de antigen este foarte micã.În cursul stimulãrii antigenice secundare, limfocitele B de memorie, a cãror populaţie estenumeroasã, înglobeazã specific antigenul prin intermediul receptorilor imunoglobulinici(endocitozã mediatã de receptori sau prin pinocitozã nespecificã).Soarta antigenului recunoscut specific de limfocitele B nu este cunoscutã. Antigenul ar rãmâne încompartimentul vezicular şi nu ar fi amestecat cu proteinele citoplasmatice. Proteineleinternalizate, probabil sunt prelucrate de proteazele lizosomale şi se elibereazã fragmentelepeptidice care se asociazã cu moleculele CMH II. Complexele peptid-molecule CMH II sunttransportate la suprafaţa celulelor B, unde interacţioneazã cu RCT specific al celulelor Th.Interacţiunea peptid-RCT, determinã eliberarea citochinelor din limfocitul Th, la rândul lor, curol stimulator asupra proliferãrii şi maturãrii celulelor B. Pe de altã parte, antigenul nativ, fãrã sãfie internalizat şi prelucrat, ar putea declanşa stimularea limfocitelor B de memorie. Din aceastãcauzã, rãspunsul imun va fi specific faţã de epitopii conformaţionali ai moleculei native, înconfiguraţia sa spaţialã.Limfocitele B recunosc şi leagã specific, polipeptide mici şi mijlocii. Moleculele proteice mari şiantigenele corpusculare sunt înglobate şi prelucrate de macrofage şi de celulele dendritice, iarepitopii lor sunt expuşi în asociaţie cu moleculele CMH II, fiind recunoscuţi de limfocitele T şiB.Mecanismul molecular al activãrii limfocitelor B este greu de studiat, datoritã faptului cãproporţia limfocitelor stimulate de antigenul specific este micã, chiar şi dupã stimulareasecundarã. Din acest motiv, activarea limfocitelor s-a explicat prin extrapolarea rezultatelorobţinute dupã activarea policlonalã nespecificã, in vitro, consecutivã legãrii moleculelor delectine, cu efect mitogen asupra limfocitelor B. Receptorii de lectine ai limfocitelor B nu s-auidentificat.A II-a metodã de studiu a mecanismului activãrii limfocitelor B a constat în utilizareaanticorpilor cu specificitate faţã de Ig de membranã, marcaţi cu fluorocromi. Astfel s-a evidenţiatcã moleculele imunoglobulinice ale suprafeţei limfocitului B, cu rol de receptor de antigen,