Cuvânt Înainte Imunologia este unul dintre ... - Cursuri Medicina

Encefalomielita autoimunã, consecutivã administrãrii vaccinului rabic, este declanşatã deantigenele ţesutului nervos de iepure (mielinã). Preparatul vaccinal atenuat, utilizat chiar dePasteur, era mãduva spinãrii de la iepurele infectat cu virus rabic, uscatã şi maceratã.Capacitatea antigenelor înrudite chimic, de a induce sinteza anticorpilor care reacţioneazãîncrucişat cu componente proprii, are ca rezultat întreruperea stãrii de toleranţã. De exemplu,utilizarea preparatelor de insulinã din pancreasul de bovine sau de porc, a creat dificultãţi majoreîn tratamentul pacienţilor cu diabet insulino-dependent, deoarece insulina bovinã diferã de ceaumanã prin 3 aminoacizi, iar insulina de porc, printr-un singur aminoacid. Aceste diferenţe suntsuficiente pentru stimularea reactivitãţii imunitare a receptorului de insulinã. O complicaţiesuplimentarã a fost generatã de faptul cã preparatele de insulinã sunt contaminate cu proinsulinã.Insulina se sintetizeazã în celulele B insulare, ca preproinsulinã, care, faţã de proinsulinã are ocatenã de 20 de aminoacizi la capãtul N-terminal. Dupã clivarea acestei catene, rãmâneproinsulina, în care aminoacidul 1 din catena A este reunit cu aminoacidul 30 din catena B, princatena C. Proinsulina este convertitã la insulinã şi este depozitatã în granule, de unde esteeliberatã în circulaţie. Proinsulina nu se gãseşte în mod normal în circulaţie şi nu induce starea detoleranţã. De aceea, administrarea proinsulinei induce sinteza autoanticorpilor anti-insulinã.Fig.128. Structura primarã a proinsulinei, molecula precursoare a insulinei dupã clivarea enzimaticãa peptidului C. Proinsulina este în mod obişnuit, sechestratã de contactul cu sistemul imunitar,dar dacã se elibereazã în circulaţie, activeazã sinteza anticorpilor care se combinã cu molecula deinsulinã. Catenele A şi B ale insulinei sunt legate prin punţi S-S.Înţelegerea naturii chimice a multor autoantigene este insuficientã, iar auto-anticorpii sedetecteazã observând legarea lor de secţiunile tisulare, prin tehnica imunofluorescenţei.Secţiunea tisularã este foarte complexã din punct de vedere antigenic şi interpretarea rezultatelornecesitã experienţã şi prudenţã.MECANISME CELULARE ŞI MOLECULAREALE PROGRESIEI MALADIILOR AUTOIMUNEIndiferent de mecanismul declanşator, maladiile autoimune se caracterizeazã prin sintezaautoanticorpilor sau prin generarea limfocitelor T autoreactive. Leziunile tisulare consecutiveacţiunii efectorilor imunitari, se produc pe una din urmãtoarele cãi: