Cuvânt Înainte Imunologia este unul dintre ... - Cursuri Medicina

Limfocitele sunt celule care în cursul elaborãrii rãspunsului imun, recunosc specific antigenul şide aceea se mai numesc imunocite. De aici derivã denumirea de sistem imunocitar, echivalentãcelei de sistem limfoid. Toate celulele acestui sistem poartã pe suprafaţa lor, molecule cu rolreceptor, capabile sã recunoascã specific determinanţii antigenici strãini.Sistemul imunitar funcţioneazã pe baza interacţiunii dintre semnal (antigen) şi receptorul specificlimfocitar preformat.În concepţia modernã, limfocitul este celula centralã a sistemului imunitar. Ea nu este celula capde serie aşa cum o considerau vechii histologi, ci prezintã o extraordinarã capacitate dereactivitate şi diferenţiere.Numãrul limfocitelor.Copiii au un numãr mai mare de limfocite şi de aceea vârsta trebuie consideratã ca un parametrufiziologic de variaţie, în evaluarea numericã a acestor celule. Ele reprezintã 25-33% din totalulleucocitelor, adicã circa 2100 celule/mm3 de sânge. Valori mai mici de 1500 limfocite/mm3semnificã starea de limfocitopenie şi cel mai adesea semnificã un deficit numeric al limfocitelorT.Pânã în anii 50, limfocitele erau distinse numai dupã dimensiuni: mari, mijlocii şi mici. Celemai multe limfocite circulante au dimensiuni mici: 7-10 μm diametru. La microscopul optic, pefrotiul colorat May Grunwald Giemsa, limfocitele se disting de celelalte dupã dimensiuni, suntagranulare şi au cel mai mare raport nucleocitoplasmatic. Limfocitele mari au un raportnucleocitoplasmatic mai mic şi în citoplasmã se gãsesc granulaţii azurofile. Se numesc limfocitegranulare mari (LGL). In vitro, limfocitele sunt neaderente şi nu fagociteazã.Astãzi, Imunologia are la bazã conceptul unei heterogenitãţi funcţionale nelimitate a limfocitelor,care derivã din diversitatea specificitãţii receptorilor suprafeţei lor.Populaţia de limfocite care are receptori identici de antigen şi recunoaşte un singur epitop (saucâţiva înrudiţi) formeazã o clonã. Toate celulele unei clone sunt descendente ale unei singurecelule-mamã. In consecinţã, în organism sunt tot atâtea clone de limfocite, câte tipuri dedeterminanţi antigenici existã (teoretic) în naturã. Corespondenţa complementaritãţii spaţialedintre receptorii limfocitari de antigene şi epitopii antigenici asigurã posibilitatea elaborãrii unuirãspuns imun specific, dupã contactul limfocitelor cu oricare dintre epitopi.