Cuvânt Înainte Imunologia este unul dintre ... - Cursuri Medicina

Ig (k reprezintã rata catabolizãrii imunoglobulinelor, adicã fracţia de molecule din cantitateatotalã, ce se catabolizeazã în unitatea de timp, de obicei în 24 de ore).Rata de catabolizare este o reflectare directã a timpului de înjumãtãţire a imunoglobulinelor.Valorile celor doi parametri sunt cu atât mai mari, cu cât concentraţia imunoglobulinelor este maimare. Pentru calculul ratei de catabolizare a imunoglobulinelor este suficient sã se determinetimpul de înjumãtãţire a radioactivitãţii, care la un individ normal este de 22 de zile.Mecanismul catabolizãrii imunoglobulinelor. Prima ipotezã cu privire la mecanismul molecularal catabolizãrii afirmã cã moleculele de imunoglobulinã trec din spaţiul vascular, într-un compartiment de catabolizareî, în care se gãsesc celule capabile sã le recunoascã şi sã le captezeprin pinocitozã. Deoarece aceste celule au un numãr limitat de receptori capabili sã lege specificmoleculele de imunoglobulinã, în veziculele de micropinocitozã vor fi încorporate nu numaimoleculele fixate pe receptori, ci şi molecule libere. In accepţiunea ipotezei, moleculele fixate pereceptorii celulelor, sunt protejate de procesele degradative şi pãrãsesc celula, revenind încirculaţie, în timp ce moleculele care au fost pinocitate nespecific (fãrã legarea prealabilã dereceptori) sunt degradate. Ipoteza explicã logic dependenţa ratei de catabolizare aimunoglobulinelor, de concentraţia lor. La concentraţie sanguinã scãzutã, majoritateamoleculelor de imunoglobuline sunt endocitate specific, prin intermediul receptorilor şi astfelsunt protejate de degradare, întorcându-se intacte în circulaţie. Aşa se explicã faptul cã încazurile de hipogamaglobulinemie, timpul de înjumãtãţire este mare. La concentraţii mari deimunoglobuline, timpul de înjumãtãţire se scurteazã. În aceste cazuri, numai o proporţie micã demolecule este protejatã de degradare prin legarea de receptorii celulari, restul fiind endocitatenespecific şi expuse degradãrii.A II-a ipotezã considerã cã procesul catabolic este iniţiat numai dupã ce moleculele deimunoglobuline au suferit o modificare conformaţionalã a regiunii Fc. Moleculele modificate(prin uzurã metabolicã) se fixeazã prin regiunea Fc, de membrana celulelor care au astfel dereceptori: leucocitele, PMN, macrofagele (în special hepatice şi splenice) şi sunt înglobate prinmicropinocitozã. In veziculele de pinocitozã, are loc reducerea legãturilor S-S intercatenare şihidroliza sub acţiunea enzimelor lizosomale. Aceastã ipotezã, contrarã celei de mai sus,considerã cã moleculele de imunoglobulinã, odatã fixate pe receptorii celulari, sunt înglobate încelule şi degradate parţial sau total. Pentru procesul catabolizãrii, în concepţia ipotezei,hotãrâtoare este tranziţia moleculei de imunoglobulinã de la conformaţia nativã, la ceamodificatã. Ipoteza este sprijinitã de heterogenitatea receptorilor pentru Fc de pe suprafaţamacrofagelor. O categorie de receptori pentru Fc fixeazã numai moleculele care au suferitmodificãri ale regiunii Fc. Ei se deosebesc de receptorii clasici pentru Fc, care leagã moleculelenative de imunoglobulinã.