Cuvânt Înainte Imunologia este unul dintre ... - Cursuri Medicina

antigenic cu diferite virusuri umane. Pasajul lor în celulele diploide umane (CDU) in vitro,echivaleazã cu procesul atenuãrii. Celulele diploide umane reprezintã un substrat semipermisivpentru virusurile umane şi mamaliene şi adeseori, multiplicarea lor este lipsitã de eficienţã.Genele virusurilor mamaliene şi aviare, care determinã spectrul de gazdã au o mare diversitate asecvenţelor de nucleotide, faţã de genele corespunzãtoare ale virusurilor umane. Efortul de arealiza noi vaccinuri, pe calea clasicã a lui Jenner, trebuie sã se sprijine pe tehnicile de geneticãviralã, biologie molecularã şi imunologie.2) Inocularea virusului patogen sau parţial atenuat, pe o cale nenaturalãî, adicã alta decât ceaprin care virusul pãtrunde în mod obişnuit în organism. Metoda este folositã pentru vaccinareaanimalelor (de exemplu, virusul laringotraheitei pãsãrilor, se administreazã prin instilare în ochi).Pentru om, metoda nu se foloseşte, deoarece riscul infecţiei este mare.3) Pasajul virusului de origine umanã într-un substrat nenaturalî, in vivo sau in vitro. Cele maiimportante vaccinuri pentru om şi animale s-au obţinut pe aceastã cale. Virusul se cultivã în modrepetat, prin inoculare la organisme sãnãtoase sau în culturi primare de celule: virusul febreigalbene s-a inoculat la şoarece şi apoi în embrionul de gãinã; poliovirusul s-a inoculat în celulelede rinichi de maimuţã; virusul rujeolei în fibroblaste de embrion de gãinã. Pasajul într-unsubstrat celular nenaturalî, selecţioneazã mutante printr-un cumul de evenimente mutaţionaleîntâmplãtoare. In practica vaccinãrii, se utilizeazã cele cu proprietãţi adecvate de atenuare şiimunogenitate. Mutantele care dupã administrare rãmân localizate la poarta de intrare, sunt celemai utile. Unul din marile succese ale acestei metode de atenuare este vaccinul polio. Prin pasajesuccesive în culturile celulare de rinichi de maimuţã, s-a selectat o linie lipsitã de neurovirulenţã,dupã inocularea intracerebralã sau intraspinalã la maimuţã. Vaccinul rubeolic s-a obţinut princultivarea virusului pe acelaşi substrat, iar liniile folosite ca vaccin rujeolic şi al febrei galbene s-au cultivat pe fibroblaste de embrion de gãinã.Vaccinarea cu un preparat viral atenuat echivaleazã cu o infecţie uşoarã, asimptomaticã.Vaccinurile virale atenuate au avantajul important al stimulãrii ambelor compartimente alerãspunsului imun: celular şi humoral, atât sistemic cât şi local. Acest fapt este deosebit deimportant pentru infecţiile virale în care imunitatea mediatã celular are un rol esenţial îneliminarea virusului, cât şi pentru infecţiile mucoaselor, în care atât imunitatea localã cât şi ceasistemicã, sunt necesare pentru rezistenţa optimã.Vaccinurile virale atenuate stimuleazã rãspunsul imun faţã de fiecare din antigenele protectoareale unui virus. Imunitatea indusã de aceste vaccinuri este mai durabilã, mai eficientã şi are un