Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
spirite obidite” 1 . La ancheta redacţiei „Cum priviţi procesul muncitorilor
ceferişti şi ce credeţi despre eliberarea lor?” au răspuns scriitorii Victor Eftimiu
şi Eugen Constant. Primul declara că „din primul moment simpatia mea s-a
îndreptat către muncitorii grevişti de la C.F.R., fiindcă ei aveau dreptatea cu ei.
Omul care munceşte în România, munceşte şi pentru cei ce nu fac nimic, de
aceea de două ori este vrednic de admiraţia noastră blîndul şi nedreptăţitul
lucrător român. Cum să nu reclami libertatea lor?” 2 . Eugen Constant, autor al
volumelor de versuri „Demascator şi acuzator” şi „Socluri devastate” şi activist
în cadrul „Comitetului de apărare a ceferiştilor arestaţi”, sublinia
„impresionanta afinitate” dintre muncitori şi intelectuali, bazată pe „aceeaşi
suferinţă, aceleaşi aspiraţiuni, aceeaşi dorinţă de libertate” 3 . Presa craioveană îşi
manifesta solidaritatea faţă de cauza muncitorilor ceferişti prin publicarea a
numeroase articole pe această temă: „Când nenorocirea şi împilarea periclitează
viaţa unui muncitor, o instinctivă solidaritate împinge pe toţi factorii de
producţie, indiferent de convingerile politice, să-l salveze din impas” 4 . Ziarul
„Apărarea ceferiştilor” a prezentat o cronică la zi a telegramelor şi moţiunilor
venite din ţară şi din străinătate, înscriindu-se într-o campanie susţinută pentru
realizarea unei cât mai largi aderări la acţiunea de apărare a acuzaţilor:
„Campania din ţară şi din străinătate dovedeşte, pe de o parte, importanţa
procesului, comunitatea de suferinţă şi acţiune cu acuzaţii ceferişti, iar, pe de
alta, realizarea cât mai largă a frontului comun de solidaritate” 5 . Acest ziar se
dorea a fi o importantă tribună de luptă, consacrată în întregime apărării
proletariatului ceferist şi petrolist, a cărui participare la evenimentele din
ianuarie-februarie 1933 era văzută ca prima mare ridicare la luptă a
proletariatului contra fascismului pe plan internaţional, după instaurarea
hitlerismului în Germania. Forțele democrate românești au atras în reţeaua lor
de corespondenţi la publicistica cu orientare de stânga, pe lângă muncitori,
ţărani, funcţionari şi militari, o serie de nume ca Eugen Constant, Mihail
Macavei, Nicolae Popilian, Alexandru Urziceanu, Romain Rolland etc. Toţi îşi
manifestau dezaprobarea faţă de ”înăbuşirea culturii” şi înlăturarea unor
reprezentanţi de seamă ai ştiinţei, artei şi culturii pe care o promova fascismul
în Germania. Convinşi că fascismul nu poate reprezenta decât barbarie,
distrugerea culturii şi un nou război pustiitor, ei condamnau represiunea
instaurată de Hitler, scriind că „a da foc cărţilor, produs al muncii unor savanţi
1 „Apărarea ceferiştilor”, an I (1934), nr. 1 din 16 iunie, p. 1.
2 Idem, nr. 2 din 29 iunie 1934, p. 1.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
170