Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
reprezinte realizările noastre în industrie şi agricultură” 1 . După mărturiile
vremii, cei prezenţi la recepţia dată de români, membri ai corpului diplomatic
de la Washington şi personalităţi americane, ar fi vizitat expoziţia de fotografii
şi artă populară şi au fost interesaţi de cele văzute. Mai mult, „participanţii au
fost impresionaţi de faptul că la despărţire fiecare participant a primit din partea
ministrului României la Washington câte un disc cu muzică populară
românească şi mulţumirile sale pentru participare” 2 .
Totuşi, un eveniment mult mai important de acest tip s-a petrecut la
finalul anului. Între 15 decembrie 1954 – 15 ianuarie 1955, românii au reuşit
organizarea unei expoziţii publice de fotografii la New York. Iniţiativa a stat
însă sub semnul unui comitet de „pictori progresişti” americani, în frunte cu
pictorul Gellert. Expoziţia, organizată în salonul unui mare hotel din 118 West
57th Street – New York 19 Q.Y., cuprindea 18 fotografii „care ilustrează parte
din realizările noastre din toate domeniile” şi lucrări de artă naţională (costume,
ţesături) 3 . La început, fotografiile nu aveau texte, iar explicaţia era dată într-un
catalog dar la cererea Legaţiei au fost plasate texte la fiecare fotografie. Costul
expoziţiei s-a ridicat la 4.600 dolari, în special datorită faptului că
achiziţionarea şi amenajarea sălii, precum şi mărirea fotografiilor, a durat prea
mult timp, vreme în care au avut loc schimbări de preţuri. La final, la sugestia
pictorului Gellert, ministrul român Moisescu a dat o masă celor care au
participat la organizarea expoziţiei, „pentru a se stabili o legătură mai strânsă,
între Legaţie şi aceştia” 4 .
Publicitatea expoziţiei a rămas pe seama organizatorilor, care au promis
să dea anunţuri în mai multe ziare. Până la urmă, însă, ziarele numite
„burgheze” nu au scris nimic, ştiri despre expoziţie fiind inserate doar în „Daily
Worker” şi alte ziare „progresiste mai mici” 5 .
A existat o iniţiativă a Bucureştiului în prelungirea acţiunii de la New
York, Legaţia fiind întrebată dacă expoziţia nu putea fi folosită şi în centrele
importante ale românilor americani. Dar Francisc Covaci „a arătat că
elementele progresiste sunt timorate de măsurile fasciste americane şi nu prea
crede că ele ar avea curaj să folosească acest material” 6 .
Totuşi, ca o compensare pentru 1955, Legaţia credea că se poate
organiza o expoziţie itinerantă, la universităţi şi alte instituţii americane. Pentru
a nu exista probleme gen confiscarea sau întârzierea materialelor trimise din
1 Ibidem, Legaţia către M.A.E., Telegramă din 29.07.1954.
2 Ibidem, Legaţia către M.A.E., iulie-decembrie 1954, Notă de serviciu din 26 august 1954.
3 Ibidem, Legaţia către M.A.E., Telegramă din 22.12.1954.
4 A.M.A.E., fond SUA, Dosar Politic, 20/1955, Probleme discutate cu tovarăşul Covaci, al II-
lea Secretar al Legaţiei RPR, p. 1.
5 Ibidem.
6 Ibidem.
251