Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
Asemănător cu mazilii, neamurile şi postelniceii reprezintă categoriile
sociale care, în judeţe, alături de boierii de rangul doi şi boierii de rangul trei, de
la vel clucer până la cel din urmă rang, alături de feciorii de boieri stăpânitori de
moşii, contribuie la alegerea deputaţilor judeţelor, care, la rândul lor, în număr
de 36, fac parte din Obşteasca Adunare Ecstraordinară care este compusă din
196 de „mădulari” şi este încredinţată cu alegerea Domnului 1 .
Pentru că nu pot fi recrutaţi, au dreptul de a se încadra în serviciul
militar cu aceleaşi avantaje ca şi restul nobilimii, adică respectându-se rangurile
ostăşeşti şi păzindu-se drepturile conferite de o slujbă; „s-a hotărât ca fiinţa unui
rang politicesc să se socotească cădere a dobândirii unui rang ostăşesc asemuit
[…], iar la urmă, nimeni şi de orice rang nu va putea intra în slujbă decât după
întărirea Domnului şi numai ca un cadet, după cum s`a hotărât pentru nobleţă” 2
Conform Regulamentului Organic, mazilii, boierii de neam şi postelniceii aveau
„drit pentru cin ofiţeresc”, nu ca simpli soldaţi 3 . Regulamentul a menţinut
deosebirea dintre ranguri şi nobleţe, dar în articolul 351 subliniază faptul că
dobândirea rangurilor, deşi nu se bucură de nobleţe coborâtoare, conferea
aceleaşi drepturi, deschizând drumul pe scară ierarhică 4 . Legea rangurilor a fost
definitivată în anul 1837 prin hotărârea a nouă tipuri de ranguri paralele şi
decizia de a fi alcătuite trei condici: una pentru înscrierea celor ce aveau ranguri
în perioada anterioară Regulamentului Organic, una pentru cei ce dobândeau
aceste ranguri în perioada în curs şi ultima condică pentru o evidenţă a morţilor.
În concluzie, postelniceii şi neamurile scutiţi de dajdie erau datori să
slujească „în trebuinţele întâmplătoare ale statului”, erau alegători, dar nu
direcţi, numai în adunarea extraordinară electivă a Domnului. Din rândul lor
puteau fi aleşi subocârmuitorii 5 . Scutiţi de recrutare, ca toate celelalte categorii
privilegiate, aveau locuri rezervate în cadrul miliţiei naţionale, ca subofiţeri.
Boierii de neam şi postelniceii beneficiază, conform legislaţiei în
vigoare în perioada regulamentară, de drepturi politice, militare, fac parte din
ultimele trepte de nobilitate bucurându-se de anumite privilegii, sunt atestaţi
catagrafic ca proprietari de pământ sau deţinători de patentă. Astfel, putem
afirma că aceste două categorii sociale distincte făceau parte din rândul micii
nobilimi, întâlnite atât în mediul urban, cât şi în cel rural, unde reprezintă elita
implicată în activităţi agricole, administrative, meşteşugăreşti şi negustoreşti.
1
Paul Negulescu, George Alexianu, op. cit., p. 3.
2
Ibidem, p. 142.
3
Ibidem, p. 143.
4
Ioan C. Filitti, Domniile române sub Regulamentul Organic, 1834-1848, Bucureşti, 1915, p.
95-97.
5
Dinică Ciobotea, Teodor Sîmbrian, Structura şi capacitatea juridică a moşnenilor, în „Analele
Universităţii din Craiova”, Seria Istorie, nr. 1, 1996, p. 89-90.
98