Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie
Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie
Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Analele</strong> Universităţii <strong>din</strong> <strong>Craiova</strong>, Seria <strong>Istorie</strong>, Anul XV, Nr. 2(18)/2010<br />
descoperiri se cunosc la: Bistreţ (1 thasiană) 10 , Bucovăţ (tezaur thasiene şi<br />
Macedonia Prima) 11 , Ciutura (1 thasiană) 12 , <strong>Craiova</strong> (1 thasiană) 13 , Sopot (1<br />
thasiană) 14 , Verbicioara (1 thasiană) 15 şi Sadova (1 thasiană) 16 . În judeţul Gorj sau<br />
făcut descoperiri la: Bărbăteşti-Socu (1 thasiană <strong>din</strong>tr-un tezaur de 5-6<br />
tetradrahme) 17 , Socu (2 thasiene) 18 şi Stoina (tezaur cu 30 de thasiene) 19 . Judeţul<br />
Mehe<strong>din</strong>ţi este menţionat de C. Preda 20 doar cu descoperirile de la: Gârla Mare<br />
(1 thasiană) 21 şi Hotărani (3 thasiene şi 25 denari romani republicani, ultima<br />
emisă în anul 73 a. Chr.) 22 . Judeţul Vâlcea apare cu o singură descoperire, la<br />
Vlădeşti (tezaur, <strong>din</strong> care s-au recuperat 3 thasiene) 23 .<br />
Descoperirile de tetradrahme <strong>din</strong> Dacia au atins cifra de aproximativ<br />
3000 de exemplare 24 . Această pătrundere masivă este posibil să fi avut loc în al<br />
doilea deceniu al secolului I a.Chr., în mod diferenţiat de la o regiune la alta.<br />
Numărul redus al acestora, în anumite regiuni, poate fi explicat de topirea şi<br />
refolosirea metalului ca materie primă în alte scopuri. Un aspect care trebuie<br />
avut în vedere este tezaurizarea monedelor thasiene alături de denarii romani<br />
republicani, ceea ce ne îngăduie să apreciem, într-o altă or<strong>din</strong>e de idei, că<br />
moneda thasiană persistă cel puţin până la pătrunderea denarilor în Dacia 25 . Aşa<br />
s-ar putea explica numărul mare de monede cunoscute până acum în zonele<br />
centrale ale Munteniei, respectiv bazinul Argeşului, pe locul trei, după cele<br />
enumerate situându-se descoperirile <strong>din</strong> Oltenia 26 , urmate de cele <strong>din</strong> Moldova,<br />
Dobrogea şi Banat.<br />
Cele mai târzii acumulări de tezaure mixte (thasiene şi denari romani<br />
republicani) se cunosc la Gura Pa<strong>din</strong>ii (judeţul Olt, aproape de Corabia), unde<br />
10 Octavian Iliescu, în „SCN”, 1, 1957, p. 461.<br />
11 Iudita Winkler, în „SCŞ”, 1955, p.108; B. Mitrea, în „Dacia, N.S.”, 15, 1971, p. 398.<br />
12 B.Mitrea, în „Dacia, N.S.”, 16, 1972, p. 361-362; C. Preda, în „SCN”, 6, 1975, p. 207.<br />
13 B. Mitrea, în „Dacia, N.S.”, 24, 1980, p. 372.<br />
14 C.Preda, în „SCN”, 6, 1975, p. 207.<br />
15 B. Mitrea, în „Dacia, N.S.”, 24, 1980, p. 372.<br />
16 C. Preda, în „Oltenia. Studii. Documente. Culegeri”, Seria a III a, an III, 1999, nr.1, p. 17.<br />
17 Petre Gherghe, în „AO, S.N.”, 2, 1983, p. 58.<br />
18 B. Mitrea, în „Dacia, N.S.”, 25, 1981, p. 383. Acestea probabil fac parte <strong>din</strong> tezaurul amintit<br />
la nota 7.<br />
19 C. Preda, Istoria monedei, p. 259 şi nota 15.<br />
20 Ibidem, p. 255 şi 256.<br />
21 Ion Glodariu, Relaţiile comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj, Editura<br />
Dacia, 1974, p. 263.<br />
22 B. Mitrea, în „SCIV”, 22, 1971, 4, p. 580-585.<br />
23 Idem, în „Dacia, N.S.”, 5, 1961, p. 586.<br />
24 I. Glodariu, în „AMN”, 8, 1971, p. 72.<br />
25 Virgil Mihăilescu Bîrliba, op.cit., p. 87.<br />
26 C. Preda, în „Oltenia”, Seria a III a, an III, 1999; nr. 1, p. 17.<br />
303