Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

More documents

Recommendations

Info

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010 conceptual de interfaţă între planul trecutului, prezentului şi viitorului. Tentativa instituirii unui regim al laicităţii relevă însă un sistem ce se confruntă cu problema drepturilor subiective şi a libertăţii religioase care sunt negociabile în cadrul epocii moderne. În această a doua direcţie devine tot mai dominantă o nouă gândire ce face referire la două tendinţe: - prima, în planul moral-ideologic, a consacrat educaţia pozitivistă prin substituirea libertăţiii de conştinţă cu angajamentul faţă de realităţile şi principiile demonstrabile, făcând dificilă trecerea în plan ideologic de la noul creştinism simonist la religia laică comtistă. - cea de-a doua tendinţă priveşte sensul prin care spiritul metafizic în concepţia comtistă se adaptează şi se legitimează inevitabil la noua viziune asupra persoanei umane privită juridic ca un întreg. Gândirea comtistă a învăţat astfel că există un singur mod de a privi şi gândi libertatea, şi anume, ca o modalitate pur filosofică de a reconstitui procesul juridic de elaborare a normelor, având în vedere tensiunea între garanţiile individuale şi obligaţiile reciproce 1 . Se poate, bineînţeles, înţelege că această preocupare legimitează o nouă perspectivă ce face ca discuţia cu privire la drepturi şi libertăţi să dezvolte o teorie adecvată a universalităţii obligaţiilor reciproce ca finalitate la garanţiile individuale. Gândirea comtistă devine astfel tot mai interesată, înaintea Conciliului Vatican I, de o înlocuire a sistemului moralei pasive printr-un sistem al moralei active şi altruiste în care fraternitatea universală să oblige pe fiecare la a oferi celuilalt garanţia ipotetică a egalităţii şi libertăţii. Această abordare poate servi unei reelaborări mai ample a principiilor laicităţii potrivit exigenţelor civismului ce suscită scenariul unei egalităţi statuare. Este vorba de a dezvolta consecinţele ce derivă de aici pentru fundamentele ce definesc cadrul juridic al modernităţii. Pozitivismul comtist introduce, în principiu, o evaluare etică a regimului laicităţii şi libertăţii religioase ce nu poate fi considerat ca un sistem coercitiv sacerdotal, ci un criteriu de evaluare propriu oricărui sistem. Este vorba de criteriul cultului subiectiv (cultul domestic) potrivit căruia pozitivismul conceptualizează persoana umană ca subiect în diferite roluri în familie şi societate. În această perspectivă, libertatea şi laicitatea sunt recunocute drept concepte moral-etice la interfaţa dintre planul moral-sistemic şi cel socialintersubiectiv 2 . Toate aceste aprecieri devin mai mult sau mai puţin subiective 1 Gillis J. Harps, Positivist Republic: Auguste Comte and the Reconstruction of American Liberalism, 1865-1920, University Park, Pennsylvania State University Press, 1995; Randall Collins, The Rise and Fall of Modernism in Politics and Religion, în „Acta Sociologica”, Vol. 35/Ianuarie 1992, p. 171-186. 2 Johan Heilbron, Sociology and positivism in 19th-century France: the vicissitudes of the Société de Sociologie (1872-4), în „History of the Human Sciences”, vol. 22, Nr. 4/Octombrie 2009, p. 30-62. 344
Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010 în relaţia dintre laicitate şi modernitate când sunt interpretate din perspectiva particulară a pozitivismului (în această situaţie marea provocare a discursului comtist ar putea fi chiar substituirea filosofiei pozitiviste cu discursul tradiţionalist de sorginte pseudo-religioasă). Cu toate acestea, Comte insistă asupra armoniei morale a societăţii concepută ca o recursivitate infinită de sisteme angajate relaţional-afectiv. Tocmai caracterul relaţional al cadrului care consacră dinamica pozitivă a regimului personal permite evitarea unor erori, precum posibila întoarcere la comunitatea închisă a Vechiului Regim. Ca atare, gândirea comtistă nu este nici individuaslistă, nici integratoare. În fapt, aşa-numita religie a Umanităţii e construcţia unei comunităţi coezive ce a influenţat viaţa politică franceză în perioda 1870-1880. Ceea ce caracterizează proiectul comtist în această perioadă este accentul pus pe stabilitatea socială şi, mai exact, pe căutarea unui consens politic ca trăsătură a socialului uman în opoziţie cu incertitudinea şi inconsecvenţa instituţiilor. Stabilitatea socială cu caracter relaţional devine un dat social ce exprimă ideile pozitiviste pe baze ştiinţifice şi cultivă ideea reorganizării statului republican. Pe această frontieră, după dispariţia lui Comte, discursul pozitivist a fost dezvoltat în direcţia propagării unei ortodoxii filosofice. Provocarea pe care cultul pozitivist a trebuit să o înfrunte a fost legată de controversele ideologice ce au separat partizanii comtismului 1 . Gândirea postcomtistă a înaintat în această direcţie prin accentul pus pe modernizarea ideilor comtiste ca o reuşită sinteză între angajamentele pozitivismului anilor 1840 şi ideile modernizatoare ale sfârşitului secolului al XIX-lea. 1 John Levi Martin, On the Limits of Sociological Theory, în „Philosophy of the Social Sciences”, vol. 31, Nr. 2/Iunie 2001, p. 187-223; G. W. Trompf, Social Science in Historical Perspective, în „Philosophy of the Social Sciences”, vol. 7, Nr. 2/1977, p. 113-138. 345
Page 1 and 2:
Analele Universităţii din Craiova
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292: Analele Universităţii din Craiova
Page 341: Analele Universităţii din Craiova
show all

Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?