Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
evreiesc, care a găsit aderenţi în special în rândul claselor sărace şi printre
sclavi 1 .
Privilegiile personale şi decretele garantate de regii carolingieni le-au
oferit evreilor egalitate judiciară completă. Mai mult, orice încercare de a le lua
sclavii păgâni prin convertirea cestora la catolicism era penalizată; dreptul lor
de a angaja personal creştin salariat era explicit garantat; orice ofensă sau
prejudiciu împotriva persoanelor lor era pedepsit prin amenzi enorme. Evreii se
bucurau chiar de un statut preferenţial, pentru că nu erau supuşi patimilor
(judecăţile lui Dumnezeu) care făceau in mod normal parte din procesul
judicial. Un oficial imperial, denumit magister Judaeorum, care făcea parte
dintre missi dominici, supraveghea meticulos punerea în practică a acestor
privilegii 2 .
Următorul act francez medieval (Capitular privitor la evrei, anul 814)
specifică interdicţiile la adresa unora dintre ocupaţiile evreilor: „Nici un evreu
să nu îndrăznească să ia în chezăşie sau pentru orice datorie vreun bun al
Bisericii, în aur, argint sau orice alt fel, de la vreun creştin. Dar, dacă va
îndrăzni să facă acest lucru, interzis de Dumnezeu, toate bunurile să-i fie
confiscate şi să-i fie tăiată mâna dreaptă. Nici un evreu să nu îndrăznească să
ia în chezăşie vreun creştin pentru un evreu sau un [alt] creştin, sau să facă
orice altceva mai rău; dar, dacă va îndrăzni să facă astfel, să dea despăgubire
potrivit cu legea sa şi, în acelaşi timp, să piardă atât chezăşia cât şi datoria.
Nici un evreu să nu îndrăznească să aibă o tejghea pentru schimbat bani în
casa sa sau să vândă acolo vin, grâne sau alte produse. Dacă se va descoperi
că a făcut acest lucru, toate bunurile sale îi vor fi luate, iar el va fi întemniţat,
până va fi adus în faţa noastră.
Privitor la jurământul evreilor împotriva creştinilor: să-şi pună măcriş
de două ori în jurul trupului, din cap până-n picioare; să stea în picioare când
spune jurământul şi să aibă în mâna dreaptă cele cinci cărţi ale lui Moise,
potrivit legii sale şi, dacă nu poate să le aibă în evreieşte, să le aibă în
latineşte: „Fie ca Domnul, ce a dat legea lui Moise pe Muntele Sinai, să mă
ajute, şi lepra lui Naamon, sirianul, să vină peste mine, cum a venit peste el, şi
fie ca pământul să mă înghită, cum l-a înghiţit pe Dathan şi Abiron, dacă eu am
comis vreun rău împotriva ta, în această pricină” 3 .
Prima Cruciadă (1096-99) a avut un efect imediat minor asupra situaţiei
evreilor, însă cele mai numeroase persecuţii şi persoane omorâte au fost în
Franţa, însoţite de convertiri forţate în Rouen şi Metz (dar nu şi în sudul
Franţei). Solomon Bar Simson, membru al comunităţii evreieşti din Mainz, a
1
Esther Benbassa, op. cit., p. 84.
2
Moché Catane, op. cit., p. 60-61.
3
A Source Book for Medieval Economic History, edited by Roy C. Cave and Herbert H.
Coulson, New York, The Bruce Publishing Company, 1936, p. 172-173.
39