Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
mitralierelor lor” 1 . Dezbătând aceeaşi problemă a fascismului şi a celor atraşi de
această ideologie, Theodor Vieru atrăgea atenţia că „Fascismul este lupta unei
minorităţi active, violente şi înarmate, din afară de stat, împotriva formelor
democratice ale statului, pentru a salva regimul economic capitalist, pe care
aceste forme nu mai au puterea să-l apere. Statul nostru nu poate fi fascist,
fiindcă în viaţa noastră socială nu primează „corporaţia”, ci ţăranul. Nu poate fi
hitlerist, din cauză că noi nu suntem un popor „fără spaţiu” ca germanii şi navem
nevoie de expansiune economică şi teritorială” 2 . Aceeaşi neascunsă
ostilitate faţă de fascism a manifestat şi revista „Meridian”, inițiată de
profesorul craiovean Tiberiu Iliescu, ”caiet lunar de atitudine progresistă și
antifascistă”, care a publicat în paginile sale numeroase articole referitoare la
urmările nefaste pe care fascismul le-ar fi avut pentru poporul român, precum şi
la politica de represiune şi distrugere a valorilor autentice din Germania şi din
ţările în care se instaurase regimul fascist. Redactorii revistei au hotărât să-şi
canalizeze eforturile în aşa fel încât „fiecare silabă să aibă valoarea unei
insigne” 3 . Ei şi-au exprimat în repetate rânduri dezacordul faţă de acţiunile
forţelor reacţionare din ţară şi din străinătate. Astfel, Eugen Constant a acuzat
cu violenţă stilistică pe „pensionarii fosilieri ai şcolii semănătoriste înviată
strigoic sub forma esteticei fasciste” 4 , care desconsiderau poezia avantgardistă
şi stilul cizelat. Miron Constantinescu, H. Bonciu, V.V. Martinescu, Dan
Petraşincu, Mihnea Gheorghiu, Eugen Constant, Al. Balaci, Marcel Saraş, D.
Trost, Tiberiu Iliescu, Virgil Teodorescu, Geo Bogza, Virgil Carianopol, Petre
Pandrea, Ion Biberi, Mihail Cruceanu, Ion Dongorozi, Toma Măruță, Traian
Mateescu, C.D. Papastate, Ion Scînteie şi alţii au tras nenumărate semnale de
alarmă cu privire la pericolul pe care îl reprezenta fascismul pentru artă, cultură
şi morală. Considerând că „fascismul, fie mărind la un stadiu nemaiîntâlnit
mizeria, fie provocând război, va distruge cultura” 5 , D. Trost conchidea că
„rolul intelectualului conştient este să ajute forţele democrate prin toate
mijloacele, prin scris sau prin acţiune politică făţişă” 6 .
Revista „Meridianul” a tipărit pamflete antihitleriste în plin război 7 , în
caiete de literatură scrise în „numele libertăţilor supreme ale stilului” 8 , notând
1
„Orizonturi”, an I (1936), nr. 1 din 15 septembrie, p. 1; a apărut la Slatina între 15 septembrie
1936 şi 1 februarie 1938.
2
Idem, nr. 4-5 din 1-15 noiembrie 1936, p. 1.
3
„Meridian”, caiet 1/1934, p. 1. A apărut la Craiova, cu intermitenţe (38 de numere), sub forma
unor caiete lunare, în perioada mai 1934 – septembrie 1946.
4
Idem, caiet 2/1934, p. 6. Rodica Florea, Meridian, în „Reviste progresiste româneşti
interbelice”..., p. 145.
5 Idem, caiet 11/1937, p. 5.
6 Ibidem, p. 8.
7 Idem, caiet 3/1941, p. 7.
8 Ibidem.
175