Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

More documents

Recommendations

Info

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010 Leningradului” 1 . De asemenea, ziarul „Izvestia” comenta tratatul ca un „triumf al politicii pacifice a U.R.S.S.” şi el dovedeşte că „U.R.S.S. nici atunci când este victorioasă nu pune condiţii incompatibile cu demnitatea naţională sau cu independenţa celui învins” 2 . Referindu-se la tratatul de pace finlandezo-sovietic, diplomatul român Davidescu arăta că „U.R.S.S. a luat cu forţa ceea ce nu a putut obţine prin negocieri paşnice” 3 . Este de subliniat că diplomaţia română a urmărit cu mare atenţie evenimentele din Estul Europei din perioada august 1939 – mai 1940. La Bucureşti, ştirea semnării Pactului Ribbentrop-Molotov a produs cea mai dezagreabilă surpriză, stârnind justificate temeri. Armand Călinescu nota „Socotesc situaţia foarte gravă. S-au înţeles oare la o împărţire a Poloniei şi României?” 4 . Ministrul de externe român, Grigore Gafencu, remarca, în 1944, că Stalin le-a cerut la Moscova germanilor ceea ce Alexandru I le-a solicitat la Tilsit (1807) francezilor: Finlanda, Ţările Baltice şi Basarabia 5 . Aşadar, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, situaţia României devenise critică. Peste doar o săptămână, la 1 septembrie 1939, izbucnea cel de-al doilea război mondial. În acelaşi timp, Uniunea Sovietică şi-a început ofensiva diplomatică împotriva Ţărilor Baltice şi Finlandei. Noile evenimente au intrat în atenţia diplomaţilor români. Într-un amplu raport, redactat de Gr. Niculescu-Buzeşti * , la 19 martie 1940 – şi redat în Anexa IV – se face o interesantă analiză a evenimentelor din perioada „războiului ciudat”, subliniindu-se că speranţele României se numeau încă Franţa şi Marea Britanie: „Cei mai mulţi dintre neutri au un interes evident în victoria Aliaţilor” 6 . Din păcate, arăta Gr. Niculescu-Buzeşti, „Pasivitatea militară a Aliaţilor a contribuit desigur în largă măsură la capitularea Scandinaviei în conflictul finlandez. Evoluţia însăşi a politicii sovietice şi afilierea ei totală cauzei germane e de asemenea atribuită în bună parte acestei pasivităţi” 7 . Totodată, analizând acest context internaţional, diplomatul român Gr. Niculescu-Buzeşti sublinia că „Două sunt cauzele care au contribuit la 1 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Bucureşti (în continuare, se va cita: A.M.A.E.), fond 71 U.R.S.S., vol. 9, f. 326. 2 Ibidem, f. 328-329. 3 Ibidem, f. 326. 4 Cornel Grad, Al doilea arbitraj de la Viena, Iaşi, Institutul European, 1998, p. 16-17. 5 Grégoire Gafenco, Préliminaires de la Guerre a l’Est. De l’accord de Moscou (21 Aôut 1939) aux hostilités en Russie (22 Juin 1941), Fribourg, Egloff, 1944, p. 45. * Grigore Niculescu-Buzeşti şi-a început cariera diplomatică la 1 mai 1930 cu gradul de ataşat de legaţie. Începutul celui de al doilea război mondial îl va găsi în funcţia de însărcinat cu afaceri al României la Riga (1 septembrie 1939 – 20 august 1940). Cf. Andrei Alexandru Căpuşan, Diplomaţi români de elită, vol. II, Universitatea din Bucureşti, 2009, p. 169-174. 6 A.M.A.E., fond 71 U.R.S.S., vol. 7, f. 128. 7 Ibidem. 210
Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010 dezvoltarea raporturilor germano-ruse: teama Sovietelor – explicabilă prin deteriorarea raporturilor cu puterile occidentale – de consecinţele pe care o victorie a Aliaţilor le-ar putea avea asupra Rusiei, teamă care a dat naştere unui oarecare interes comun germano-rus de a evita această victorie” 1 . Cu toate evenimentele/schimbările din Est, România nu-şi pierduse încă speranţa în Occident. Dar, evenimentele de pe frontul de Vest din primăvara anului 1940 au determinat o schimbare drastică în politica externă a României. Aidoma Poloniei, Ţărilor Baltice, Finlandei – România a fost disputată, râvnită şi amputată de două mari puteri europene: U.R.S.S. şi Germania 2 . - Anexa I - MINISTERUL REGAL AL AFACERILOR STRĂINE DIRECŢIA CABINETULUI ŞI A CIFRULUI 211 Înregistrată la nr. 14.597 din 13 martie 1940 TELEGRAMĂ DESCIFRATĂ Legaţiunea din MOSCOVA Nr. 688 Data: 13 Martie, orele 16, 1940 EXTERNE BUCUREŞTI Tratatul de pace finlando-sovietic, semnat astă-noapte, cuprinde următoarele clauze principale: Operaţiunile militare încetează, astăzi la orele 12. U.R.S.S. obţine importante concesiuni teritoriale, care corespund celor comunicate prin telegrama mea Nr. 686. Finlanda consimte a da în arendă peninsula Hangoe, împreună cu insulele din jurul ei, pe termen de 30 ani, pentru suma de 8 milioane mărci finlandeze anual. U.R.S.S. se obligă a-şi retrage trupele din regiunea Petsamo, dar Finlandei i se impun pe litoralul nordic o serie de restricţiuni de ordin militar. Se prevede angajamentul de neagresiune şi de neparticipare la coaliţiunile îndreptate împotriva uneia dintre părţile contractante. U.R.S.S. obţine dreptul de tranzit pentru pasageri şi mărfuri spre Suedia şi Norvegia, cu scutire de control şi taxe vamale. Protocolul anexă prevede modul de încetare a ostilităţilor şi de evacuare a trupelor. Davidescu A.M.A.E., fond 71 U.R.S.S., vol. 9, f. 327. 1 Idem, vol. 9, f. 120-131. 2 Istoria Românilor, vol. VIII, România Întregită (1918-1940), coordonator Ioan Scurtu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003, p. 565-567.
Page 1 and 2:
Analele Universităţii din Craiova
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158: Analele Universităţii din Craiova
Page 207: Analele Universităţii din Craiova
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
Page 365 and 366:
Page 367 and 368:
Page 369 and 370:
Page 371 and 372:
Page 373 and 374:
Page 375 and 376:
Page 377 and 378:
Page 379 and 380:
Page 381 and 382:
Page 383 and 384:
Page 385 and 386:
show all

Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?