Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
O mare parte dintre militanţii progresiști din zonă şi-au exprimat poziţia
faţă de fascism în cadrul unor mari adunări populare ţinute la Dr. Tr. Severin,
Baia de Aramă, Broşteni şi alte localităţi, precum şi în presă. Referindu-se la
teoria rasismului, Athanase Joja scria că „asemenea teorie, prin exaltarea
neştiinţifică şi dementă a omului de tip superior, arian şi germanic, favoriza
tendinţele agresive ale tânărului şi pofticiosului imperialism german” 1 .
Analizând apariţia şi evoluţia fascismului într-o serie de articole, acelaşi autor
sublinia că „Scopul fascismului este esenţialmente antiraţional. El duce în
ultimele consecinţe crezul oricărei oligarhii, abandonarea totală a interesului
naţional faţă de interesele clasei restrânse a dominanţilor” 2 , situaţie care era de
natură să determine România şi poporul român să aleagă între „independenţa
naţională pe baza democraţiei sociale, sau fascism şi subjugarea socială şi
naţională” 3 . În paginile ziarului „Blocul” se condamna atitudinea guvernului
fascist german faţă de reprezentanţii de frunte ai culturii progresiste germane,
afirmându-se că: „Germania hitleristă nu are nevoie de savanţi, nu are nevoie de
lumină, ci de întunericul în care poate germina terorismul politic şi
îndobitocirea poporului” 4 .
Condamnarea politicii revizioniste, rasiste şi revanşarde a Germaniei era
prezentă şi în paginile altor ziare locale, cum ar fi „Gorjanul”, „Revista
învăţătorimii gorjene”, „Orizonturi” – Slatina, „Orizontul” – Craiova, „Şcoala
Mehedinţului” 5 etc. Referindu-se la curentele extremiste şi la politica
inaugurată de Hitler, ziarul „Gorjanul” nota: „Ridicând naţionalismul la o
doctrină în care se preamăreşte egoismul şi brutalitatea, el (Führerul – n.n.)
pregăteşte pentru ziua de mâine robia celorlalte popoare... Mistica hitleristă,
care nu numai că nu are nimic comun cu aspiraţiile acestui neam, dar chiar
voieşte disoluţia lui, voieşte să pună stăpânire şi pe noi” 6 . Politica de apropiere
faţă de Germania nazistă a fost întâmpinată cu vădită ostilitate şi în coloanele
ziarului „Orizonturi” – Slatina care, în articolul „Încotro mergem?”, nota că este
total greşită această orientare şi că atunci când „auzi pe vreun român că e
naţionalist gen Hitler, te întrebi dacă acesta este român sau altceva. Pentru că,
dacă este român, nu poate fi în acelaşi timp şi admirator al celor ca ne
dispreţuiesc pe noi ca naţiune şi care nu preţuiesc decât bogăţiile ţării noastre,
pe care ar voi să pună mâna chiar de ar fi să ne dea pe toţi pradă tunurilor şi
1 Idem, nr. 7 din 26 februarie 1936.
2 Idem, nr. 6 din 8 februarie 1936.
3 Idem, nr. 5 din 14 ianuarie 1936.
4 Idem, nr. 7 din 16 februarie 1936.
5 Revistă pedagogică și didactică, apărută în perioadele septembrie 1925-ianuarie 1928 și
ianuarie 1933-1938. Vezi Gheorghe Pârnuță, Nicolae Andrei, Istoria cărții, presei și tiparului
din Oltenia, Scrisul Românesc, Editura „Oltenia”, 1994, p. 380-381.
6 „Gorjanul”, an X (1933), nr. 23 din 23 iunie; săptămânal apărut la Tg. Jiu în perioada 15
martie 1924 – 31 decembrie 1947.
174