Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
despre episcopii care se dedau „plăcerilor cărnii”, fără învăţătură spirituală şi
lipsiţi de râvnă pastorală, „incapabili să proclame cuvântul lui Dumnezeu şi să
cârmuiască poporul”. Pe de altă parte, imoralitatea şi venalitatea clerului
îndepărtau tot mai mult credincioşii. Numeroşi preoţi se căsătoreau sau trăiau în
concubinaj în văzul credincioşilor. Unii deschideau cârciumi ca să-şi poată
întreţine soţiile şi copiii. (...) creştinismul nu era accesibil decât prin intermediul
preoţilor şi călugărilor 1 .
În primele decenii ale secolului al XII-lea, Sfântul Dominic (1170-1221)
se străduieşte să combată erezia, dar fără succes. La cererea lui, Inocenţiu al IIIlea
întemeiază Ordinul Fraţilor Predicatori. Dar, la fel ca şi legaţii trimişi
anterior de Papa 2 , dominicanii nu au reuşit să frâneze avântul mişcării kathare.
În 1204 are loc la Carcassona ultima dispută publică dintre teologii kathari şi
catolici, în ianuarie 1205, Pietro de Castelmare, pe care Inocenţiu al III-lea îl
însărcinase să extermine erezia în sudul Franţei, voia să renunţe la mandatul lui
şi să se retragă la mănăstire. Dar Papa îi răspunde: „acţiunea se află mai presus
decât contemplaţia”.
În cele din urmă, în noiembrie 1207, Inocenţiu al III-lea proclamă
cruciada împotriva Albigenzilor, adresându-se mai ales seniorilor din nord,
ducele de Bourgogne, conţii de Bar, de Nevers, de Champagne şi de Blois. El îi
încântă cu făgăduinţa că averile nobililor albigenzi le vor reveni în caz de
izbândă. La rândul său, regele Franţei e atras de posibilitatea de a-şi extinde
dominaţia spre sud.
Primul război a ţinut de la 1208-1209 până în 1229, dar el a trebuit să fie
reluat şi s-a prelungit încă mulţi ani. Abia spre 1330, Biserica kathară a Franţei
încetează să mai existe 3 .
Instalată la Toulouse, în vremea războiului cu Albigenzii, Inchiziţia
obligă orice femeie de la 12 ani în sus şi orice bărbat trecut de vârsta de 14 ani
să abjure erezia. Sinodul din Toulouse 4 , în 1229, interzice posedarea Bibliei în
latină sau în limba vernaculară; singurele texte tolerate erau Breviarul, Psalmii
şi Cartea Orelor Fecioarei, toate în latină. Puţinii albigenzi refugiaţi în Italia au
sfârşit prin a fi descoperiţi de agenţii Inchiziţiei, căci, cu timpul, aceasta din
urmă a reuşit să se instaleze în aproape toate ţările Europei Occidentale şi
Centrale.
1
Jacques Paul, Biserica şi cultura în Occident, vol. II, Bucureşti, Editura Meridiane, 1996, p.
418-419.
2
Records of the Spanish Inquisition, translated from the original manuscripts, Boston, Samuel
Goodrich, 141 Washington street, 1828, p. V.
3
Mircea Eliade, op. cit., p. 586.
4
David K. Bernard, A History of Christian Doctrine, vol. II, The Post-Apostolic Age to the
Middle Ages, Hazelwood, Library of Congress, 1956, p. 254.
308