Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
organizaţiei politice a VMRO – DPMNE şi care au căutat în aceasta organizaţie
embrionul lor ideologic.
Până în 1990, istoriografia socialistă oficială de la Scopje considera
organizaţia lui Todor Aleksandrov, Aleksandar Protogherov şi a lui Ivan
Mihailov ca fiind fascistă, susţinătoarea ideii Bulgariei Mari, principalul ei
obiectiv fiind integrarea Macedoniei la Bulgaria.
Toate proclamaţiile şi memoriile organizaţiei se referă, într-adevăr, la
populaţia de origine bulgară din Macedonia şi la lupta dreaptă a bulgarilor
pentru elibera de sub jugul sârbilor şi al grecilor. Dar noii istorici consideră că
nu au aşa de mare importanţă referirile făcute de organizaţie la bulgari – acestea
punându-se pe seama influenţei bulgare, a frecventării şcolilor bulgăreşti – în
comparaţie cu faptul că VMRO făcea propagandă pentru o Macedonie Unitară
şi Independentă, că nu considera ca unică variantă unirea Macedoniei cu
Bulgaria, ci şi aderarea unei Macedonii Unitare într-o confederaţie iugoslavă
sau balcanică 1 .
Pentru organizaţie, pe prim plan erau interesele macedonene şi apoi
interesele statale bulgare, ceea ce a venit în contradicţie cu guvernele bulgare, a
făcut jocul sovieticilor pentru a face cunoscută pe plan internaţional Problema
Macedoneană şi, cel mai important, a avut un caracter anticomunist. În realitate
este vorba de reabilitarea politică a lui Todor Aleksandrov. Publicarea
documentelor despre activitatea lui din arhivele bulgare, traduse în limba slavomacedoneană,
are ca scop de a-l scăpa de stigmatizarea de a fi conducătorul
fascist bulgar lui VMRO şi de a-l înregistra drept „macedonean” 2 .
Nu este întâmplător că documente ale Internaţionalei Comuniste cu
privire la Problema Macedoneană au început să fie publicate (original rusesc cu
traducere în slavomacedoneană) din iniţiativa istoricilor care sunt adepţii
VMRO – DPMNE. Din documentele Internaţionalei Comuniste reiese interesul
acordat de politica sovietică VMRO, ca factor virtual al „revoluţiei socialiste“
în Bulgaria, dacă Organizaţia ar fi ieşit de sub influenţa cercurilor naţionaliste
bulgare 3 .
În realitate VMRO, incluzându-l şi pe următorul ei conducător, Ivan
Mihailov (1925-1934) a fost reabilitată ca organizaţie macedoneană în ceea ce
priveşte nucleul ei intern. Prin activitatea ei armată, prin caracterul ei
1
Zoran Todorovski, Vnatresnata Makedonska Revolucionerna Organizacija 1924-1934
(Organizaţia Revoluţionară Internă Macedoneană 1924-1934), Scopje, 1997.
2
Zoran Todorovski (coordonator), Tudor Aleksandrov. Se`za Makedonija Documenti 1919-
1924 (Todor Aleksandrov. Totul despre Macedonia. Documente 1919-1924), Scopje, 2005.
3
Lina I. Zila-Vlado-Popov (coord. ediţiei), Makedonskij Vopros v Dokumentov Kominterna,
Tom I, Cast 1, 1923-1925gg (Problema Macedoneană în documentele Internaţionalei
Comuniste. Vol I, Partea 1, 1923-1925), Scopje, 1999.
358