Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
Admirabila lucrare ne lasă să înţelegem că viaţa prilejuieşte pentru indivizii
unei comunităţi numeroase evenimente. Unii le întâmpină cu oportunitate şi cu
implicări din perspectiva binelui uman, alţii cu pasivitate aşteaptă şi tot speră la iviri de
mai bine. Istoria, dintotdeauna, i-a reţinut pe cei dintâi. Ei au avut caracter.
Dincă Schileru, moşnean din satul Schela, urmaş al unor vătafi de plai şi
panduri a izbândit într-o epocă istorică când procesul democratizării a permis ca tot
omul din popor, pe criteriul meritocraţiei, să se etaleze ca personalitate. La doar câţiva
ani după ce boierimea pierdea privilegiile nobiliare, clăcăşimea se emancipa în treapta
moşnenimii, Dincă Schileru a militat şi luptat în noua ordine socială, consolidând
restatutările de după anii 1858-1864.
Astăzi este „o legendă vie” căci prin faptele sale „a pregătit şi motivat
generaţia reîntregirii neamului” şi poate fi model inconfundabil purtând cu el „pecetea
diferenţierii regionale”, sursa şi forţa unităţii în diversitate a poporului român.
382
Dinică Ciobotea
Bogdan Murgescu, România şi Europa. Acumularea decalajelor economice
(1500-2010), Iaşi, Editura Polirom, 2010, 523 p.
Lansat în vara anului 2010, volumul semnat de distinsul profesor Bogdan
Murgescu, de la Universitatea din Bucureşti, a fost acceptat de comunitatea istoricilor
ca o realizare de excepţie. S-au pronunţat în acest sens asupra lucrării Adrian Cioroianu
(„Dilemateca”, nr. 7, 2010) care considera a fi volumul „de maturitate” al unui istoric
încă tânăr şi Alexandru Florin Platon („Contrafort”, nr. 5-6 (185-186) mai-iunie 2010 –
„Condiţiile modernizării”) care sesiza, pe buna dreptate, absenţa istoricilor, în ultimele
doua decenii de la analizele privind perspectiva dezvoltării României, zonă
reprezentată predilect de economişti şi sociologi. În viziunea istoricului ieşean, Bogdan
Murgescu este „cel dintâi dintre membrii acestei bresle care aşează mai sus amintitele
perspective ale dezvoltării într-o dimensiune istorică”.
Volumul este conceput şi elaborat dintr-o perspectivă comparativă, având ca
bornă de plecare anul 1500, an al răspândirii, la nivel planetar, a sistemului capitalist şi,
ca final, anul curent, 2010, însemnând cinci secole de evoluţie şi analiză, o perioada ce
pare a fi imposibil de parcurs.
Structurată în cinci capitole, lucrarea este un exemplu de acribie ştiinţifică,
însumând, aşa cum însuşi autorul afirma, o muncă de aproape 12 ani.
În Introducere autorul îşi propune să răspundă concret la câteva întrebări ce
privesc acumularea unor decalaje economice evidente în Europa, precizând indicatorii
folosiţi în demonstrarea argumentelor sale, precum şi dimensiunea comparativă a
cercetării.
În capitolul I – Epoca moderna timpurie, autorul subliniază aspectele
definitorii ale modernităţii timpurii şi introduce în spirit o analiză detaliată a Ţărilor
Române în secolele XVI-XVIII, sub impactul dominaţiei otomane, demonstrând
limitele procesului de modernizare.