Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
Exista însă o problemă majoră de conţinut, care i-a fost repetată lui
Covaci de cei care citeau ziarul românesc. Adeseori se aprecia că articolele erau
prea generale, iar fotografiile de slabă calitate. Covaci s-a simţit prost când un
pictor – Hugo – i-a atras atenţia: „eu cred şi ştiu că la dumneavoastră se fac
fotografii cu mult mai frumoase şi mai bune”. Acelaşi detaliu era sesizat de
femeia din New York care se ocupa cu difuzarea materialelor pe care le primea
din partea Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea. Pe lângă
faptul că i se făceau mari greutăţi la vamă şi primea publicaţiile cu o constantă
întârziere, doamna întreba dacă nu se putea face ceva pentru îmbunătăţirea
produsului general prin unele schimbări: calitatea hârtiei, fotografii mai
expresive, conţinutul revistelor să fie mai original şi nu copiat după cel
sovietic 1 . Covaci a ascultat atent plângerile, iar opinia sa, transmisă către
Bucureşti, era foarte realistă şi necruţătoare: „am văzut materialele sovietice, pe
cele chineze, cât şi pe cele ale celorlalţi prieteni. Dintre toate, ale noastre sunt
cele mai slabe. Datorită acestor fapte stau rafturi întregi pline cu materiale care
nu se vând, cheltuind în felul acesta sume serioase fără să ne atingem scopul...
Eu consider că trebuie să ne gândim întotdeauna la tot ce iese din ţară, de felul
cum este făcut, ce calitate are, deoarece vorbeşte despre ţara noastră” 2 .
Cum ziarul românesc a fost interzis de Departamentul de Stat al S.U.A.
în cursul anului 1954, Legaţia a trebuit să se concentreze pe eficientizarea
alternativelor propagandistice. De exemplu, articolele care erau trimise din ţară
mai ales cu ocazia lui 23 august şi 30 decembrie, sărbători oficiale ale României
comuniste, au trebuit reorientate spre reviste şi ziare „progresiste” americane.
Apoi, lipsa jurnalului românesc a forţat Legaţia să se aplece către alte metode
de propagare a imaginii României în Statele Unite: concerte şi expoziţii.
În ianuarie 1954, Grigore Preoteasa, de la centrala M.A.E., solicita o
listă de publicaţii americane, necesare elitei de partid pentru informare: „New
York Times”, „Newsweek Time”, „Collier’s”, „Daily Worker”, „Political
Affaires”, „Masses and Mainstream”, „Life”, „Stars & Stripes”, „Wall Street
Journal”, „U.S.N. & World Report” 3 . De asemenea, Bucureştiul abona Legaţia
la „România Liberă”, ziar ce era oferit unor colaboratori din S.U.A. În martie
1954, M.A.E. trimitea prin poşta paravion un articol despre creşterea
animalelor, solicitat de o revistă de specialitate din S.U.A. Împreună cu acest
material a fost oferit şi un alt articol, către „Daily Worker”, despre dezvoltarea
agriculturii în R.P.R. 4 .
1
Ibidem, f. 2.
2
Ibidem.
3
A.M.A.E., fond SUA, Telegrame Washington, 1954, M.A.E. către Legaţie, Telegramă din
9.01.1954.
4
Ibidem, M.A.E. către Legaţie, Telegramă din 16.03.1954.
248