Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
mondiali ca Einstein, cărţi care din clipa când şi-au făcut apariţia au aparţinut
lumii întregi, asta e curată nebunie” 1 .
Analizând cauzele, apariţia şi evoluţia fascismului, profesorul Petre
Constantinescu-Iaşi arăta că factorul determinant în ascensiunea acestui curent
l-a constituit neputinţa claselor dominante de a găsi alte mijloace pentru
menţinerea lor la putere, subliniind totodată, într-un articol publicat în „Tribuna
Olteniei”, că „... soluţionarea crizei pe aceste căi (fascismul şi războiul – n.n.)
nu poate duce însă decât la dezastru, nu numai pe clasa dominantă, ci va fi o
distrugere a civilizaţiei sau, în orice caz, un mare pas înapoi” 2 . În faţa unei
astfel de atitudini faţă de fascism, forțele democratice din Oltenia s-au
înregimentat în frontul românesc îndreptat împotriva fascismului în general şi a
reprezentanţilor săi în România – „Garda de Fier”, în special. Apelul pentru
amnistierea celor condamnaţi la București, Brașov și Craiova pentru activitate
antifascistă a fost semnat de nenumăraţi intelectuali din Craiova, Dr. Tr.
Severin, Caracal și Rm. Vâlcea, mulți dintre ei participând la această mişcare ca
martori ai apărării, ca avocaţi, ca susţinători ai idealurilor antifasciste.
Referindu-se la procesul celor 19 antifascişti judecaţi în vara anului 1936 la
Craiova, ziarul local „Orizontul” 3 scria că acest proces reprezenta „un nou inel
la lanţul de acte arbitrare contra cetăţenilor care luptă pentru pace, pentru
democraţie, împotriva războiului şi a fascismului” 4 . De asemenea, se afirma că
„Prin lupta împotriva fascismului, ei, antifasciştii, apără independenţa naţională
a poporului român, ameninţată de poftele de cucerire imperialistă a statelor
fasciste. Interesele naţionale ale poporului român ne dictează să apărăm acuzaţii
de astăzi, care urmăresc întărirea alianţei cu Franţa, Uniunea Sovietică şi Mica
Înţelegere, elementele fundamentale ale democraţiei europene, ale păcii şi
civilizaţiei” 5 . Sprijinul populaţiei din ţinuturile din dreapta Oltului şi al
intelectualităţii de aici s-a făcut simţit şi cu prilejul judecării, tot la Craiova, a
procesului intentat tinerilor militanţi democrați Grigore Preoteasa şi Ofelia
Manole, pentru activitate antifascistă. Cu acest prilej, unul dintre avocaţii
apărării sublinia că „asemenea idei antifasciste n-au fost îmbrăţişate numai de
Preoteasa, ci de foarte mulţi tineri şi deci va fi foarte greu ca ele să fie
stăvilite” 6 .
Numărului mare de reviste şi ziare care şi-au făcut prin prezentarea
pericolului pe care-l reprezenta fascismul unul dintre obiectivele principale ale
programului lor, li s-au adăugat în această perioadă ziarele comuniste sau
1 „Revista învăţătorimii gorjene”, an IV (1933), nr. 4 din aprilie, p. 31.
2 „Tribuna Olteniei”, an I (1934), nr. 7 din 20 aprilie, p. 3.
3 Ziar independent, apărut la 11 iunie 1936, la tipografia craioveană „Apărarea națională”.
4 „Orizontul”, Craiova, seria a II-a, an II (1936), nr. 1 din 11 iunie, p. 2.
5 Arhivele Statului Craiova, fond Prefectura Dolj, inv. 235/1936, f. 115.
6 Ibidem, inv. 250/1936, f. 285.
171