Full Text - Analele Universitatii din Craiova. Istorie

Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XV, Nr. 2(18)/2010
preluat din presa română articolul „Izvor de putere”, în care se vorbea despre
pregătirea militară a soldaţilor României. M.A.E. considera subiectul ca fiind
„nepotrivit pentru a fi popularizat în presa americană” şi cerea Legaţiei să
transmită „prietenilor” de la „Românul American” că se impunea o selecţie mai
atentă a materialelor referitoare la R.P.R. 1 .
În cursul anului 1954, avem un nou exemplu de colaborarea apropiată cu
un jurnalist amerian. Legaţia scria centralei M.A.E. că luase legătura cu
„gazetarul progresist” Allen Todd, care edita pe cont propriu un buletin de
presă săptămânal. Buletinul conţinea paragrafe din analize despre rapoartele
oficiale guvernamentale şi conferinţele de presă ale unor oameni de stat. De
asemenea, urmărea în special situaţia politico-economică din S.U.A., iar printre
beneficiarii acestui buletin se aflau misiunile diplomatice ale Poloniei şi
Ungariei. Legaţia propunea să se facă un abonament la acest buletin – 30 dolari
pe lună – pentru M.A.E., şi mai menţiona că, în cazul strângerii relaţiilor, Allen
Todd putea aduce şi alte servicii diplomaţilor români, în problemele cunoaşterii
presei americane. M.A.E. a fost plăcut impresionat de propunere 2 .
Avem şi exemplul unei lucrări americane tipărite la Bucureşti. Romanul
lui Theodor Dreisler – „O tragedie americană” – fusese publicat de Editura de
Stat, iar cinci exemplare fuseseră trimise agenţiei „Pfeffer” la NewYork, înainte
ca un contract să fie semnat între editură şi agenţie. Se crea însă o problemă,
agenţia susţinând că editura are datorii către ea încă din 1952. „Pfeffer” refuza
să semneze noi contracte şi dorea să dea în judecată Legaţia. F. Covaci, de la
Legaţia R.P.R., sugera editurii române să contacteze de urgenţă agenţia şi să
clarifice situaţia, iar pe viitor să anunţe şi pe diplomaţii de la Washington de
existenţa unor asemenea contracte, tocmai „pentru a nu risca să fim daţi pe uşă
afară” 3 .
Cu diferite ocazii, Legaţia organiza expoziţii de fotografii – mărturii vii
ale transformărilor socialiste ale României. Imaginile trebuiau să impresioneze
publicul şi să vorbească mai elocvent despre drumul modernizării şi
industrializării, pe care apucase R.P.R. Pentru serbarea zilei de 23 august,
diplomaţii români organizau la sediul Legaţiei o astfel de expoziţie, cu imagini
luate de la următoarele persoane: Nicu Vasile – reporter fotograf la „România
Liberă”, Clara Spitzer – maistru fotograf la întreprinderea „Arta Decorativă” –
Bucureşti, Martin Cioc – reporter fotograf „Scânteia”, Armand Rosenthal –
reporter fotograf la agenţia „Agerpres”, Bucureşti, Ana Balasz – artistă
decorativă – Oradea 4 . Legaţia dorea 20 de fotografii în format mare, pe care să
le afişeze la recepţia de 23 august. Fotografiile aveau o temă comună: „să
1 Ibidem.
2 Ibidem, M.A.E. către Legaţie, Notă din 14.08.1954.
3 Ibidem, Legaţia către M.A.E., Telegramă din 9.10.1954.
4 Ibidem, M.A.E. către Legaţie, Telegramă din 9.06.1954.
250