Compendiu-de-chirurgie-OMF-Prof-Bucur-Vol-II.pdf

Mixomul odontogenPatogenie şi aspecte cliniceMixomul odontogen de la nivelul oaselormaxilare este rezultatul transformării tumoralebenigne a mezenchimului odontogen, şi anumea papilei mugurelui dentar. Mixoamele apar şi lanivelul oaselor lungi, dar sunt extrem de rare şiprobabil iau naştere prin transformarea celulelorstern mezenchimale somatice, cu caracterpluripotenţial. Totuşi, conceptul modern infirmăexistenţa mixoamelor derivate din mezenchimsomatic, fiind confirmate ca entitate histopatologicădoar mixoamele odontogene. Dinacelaşi motiv, se consideră că mixoameleoaselor maxilare derivă strict din mezenchimulodontogen al papilei mugurelui dentar, şiniciodată din mezenchimul somatic al osului.Clinic, radiologic şi evolutiv, mixoameleodontogene sunt asemănătoare ameloblastoamelor.Pot apărea practic la orice vârstă, darîn special între 15 şi 30 de ani (vârsta medie estepuţin mai scăzută decât în cazul ameloblastoamelor).Trebuie subliniat faptul că sunt relativfrecvente la adolescenţi, fapt care nu este valabilîn cazul ui. Se poate localiza oriunde la nivelulmandibulei sau maxilarului, spre deosebire deameloblastom, care apare cel mai frecvent înzona unghiului mandibular.Formele de mici dimensiuni sunt totalasimptomatice, fiind de obicei depistate în urmaunui examen radiologic de rutină. Evoluţia esterelativ rapidă, ducând la deformarea nedureroasăa osului şi erodarea corticalelor.Radiologic, se prezintă ca o radiotransparenţămultiloculară (cu prezenţa unor septuriradioopace) sau uniloculară, care împingerădăcinile dinţilor adiacenţi sau produceresorbţie radiculară. Uneori limitele leziunii auun aspect neregulat. Formele de mari dimensiuniau aspectul de „baloane de săpun”, practicidentic cu cel al unui ameloblastom.Diagnostic diferenţialAspectul radiologic de radiotransparenţămultiloculară, septată, este sugestiv pentruameloblastom sau chiar şi pentru keratochistulodontogen. Pentru pacienţii foarte tineri (sub 16ani), trebuie făcut diagnosticul diferenţial cufibromul ameloblastic. Alte entităţi clinice cucare s-ar putea face diagnostic diferenţial sunt:tumora centrală cu celule gigante, hemangioameosoase etc.Figura 5. 43. Mixom odontogen la nivelulunghiului şi ramului mandibular stâng,(cazuistica Prof. Dr. A. Bucur)Figura 5. 44. (dreapta) Fibromixomodontogen care interesează întreagahemimandibulă stângă, inclusiv condilulmandibular. Se practică hemirezecţie demandibulă cu dezarticulare şi reconstrucţiadefectului cu grefă liber vascularizată fibularăşi hemiartroplastie inferioară cu proteză decondil articular, fixată la placa de reconstrucţieprimară: a - aspect clinic preoperator, cudeformarea marcată a conturului feţei;b - imagine radiologică pe care se evidenţiazăextinderea tumorală, cu ştergerea contururilorosoase la nivelul hemimandibulei stângi;c - aspect macroscopic al piesei de extirpare;d - ansamblul lambou liber vascularizat ososfibular - placă primară de reconstrucţie -proteză de condil articular; microanastomozelevasculare cervicale; e, f, g - aspect clinicpostoperator, cu refacerea conturului facial şi afuncţionalităţii (deschiderea maximă a gurii înlimite normale); h - aspect radiologicpostoperator, (cazuistica Prof. Dr. A. Bucui)