Raport ICR 2011 - Institutul Cultural Român

„În ce privește comunicarea instituţională și răspunderea faţă de banul
public, ICR este, după cunoștinţele mele, singura instituţie care publică
anual rapoarte de activitate în format tipărit și pe site, într-o formă
prietenoasă și însoţite de un mesaj al președintelui instituţiei, care dă o
cheie de lectură și punctează cele mai importante acţiuni și evenimente.“
Raluca Pop
„Am început să ne găsim un loc și pe harta culturală a Europei și a lumii.
Pe de o parte, Institutul Cultural Român – prin reţeaua sa din marile capitale
– «exportă» sistematic cultura vie și actuală. Chiar în această perioadă – de
exemplu – România este «ţară-invitată» la Târgul de carte de la Madrid, iar
la cel din Göteborg există o consistentă prezenţă a autorilor români.“
Mircea Vasilescu
„Când H.-R. Patapievici a venit la conducerea ICR, puţină lume și-a
imaginat că […] ar fi fost cea mai nimerită persoană pentru a gira
funcţionarea unui sistem în care propriile opinii și convingeri trebuiau să
lase loc diversităţii, relativităţii și democraţiei gusturilor. […] La cinci ani de
la acceptarea acestei provocări și la două săptămâni de la încheierea
mandatului de președinte al EUNIC, ar trebui să recunoaștem că actualul ICR
este una dintre rarele instituţii europene din România, iar pariul pentru care
H.-R. P. și-a pus între paranteze viaţa sa de până atunci e unul câștigat.“
Simona Sora
Activitatea Institutului Cultural Român în anul 2011
a fost marcată de deținerea președinției EUNIC – European
Union National Institutes for Culture. România a preluat, pe
17 iunie 2010, prin preşedintele Institutului Cultural Român,
dl Horia-Roman Patapievici, preşedinţia EUNIC, reţeaua
institutelor culturale naţionale din Europa, constituită la
Praga în 2006, la iniţiativa British Council. În prezent, EUNIC
reuneşte 31 de organizaţii culturale de nivel naţional din 26
de ţări europene, printre care instituţii de mare prestigiu,
precum British Council, Institut Français, Goethe-Institut,
Instituto Cervantes, Instituto Camões, Institutele Italiene de
Cultură. Conform statutului organizaţiei, preluarea
preşedinţiei EUNIC a urmat alegerii dlui Horia-Roman
Patapievici în funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei, la
reuniunea EUNIC din 2008 de la Berlin. Bilanţul preşedinţiei
române a EUNIC poate i rezumat prin formula „from
accidental to strategic“, prin care Hans-Georg Knopp
(preşedinte EUNIC 2008-2009 şi secretar general al
Goethe-Institut) a sintetizat obiectivul central al EUNIC. A
fost privilegiul Institutului Cultural Român să realizeze acest
obiectiv. EUNIC a fost transformat, în numai un an de zile,
dintr-o reţea informală şi colegială într-o structură dotată cu
statut legal (în sistemul belgian), mecanisme interne de
funcţionare (au fost îniinţate un Birou permanent la
Bruxelles, un Grup Strategic de relecţie şi analiză, au fost
adoptate proceduri de eligibilitate, precum şi criterii de
raportare la misiunile ambasadelor) şi un buget
reproductibil. De asemenea, la propunerea ICR, EUNIC a
adoptat un mecanism care permite institutelor mici şi medii
să ie prezente cu programe inclusiv pe pieţele culturale
unde nu beneiciază de reprezentare instituțională.
În timpul mandatului de președinte deţinut de dl
Horia-Roman Patapievici a fost clariicată și chestiunea
aderării noilor membri. În momentul de față există reguli
clare de aderare, care au deschis oportunităţi de care a
beneiciat și ICR. Conform regulamentului EUNIC, există
posibilitatea ca atașații culturali ai ambasadelor statelor
membre să facă parte din clustere îniințate în orașe unde nu
există institute culturale ale acestor state. Pentru ca acest
lucru să ie posibil, trebuie respectate trei criterii de bază: 1)
iecare președinte de institut este responsabil pentru
desemnarea reprezentantului său în iecare cluster; 2)
componenții clusterului vor activa prin consultare