Raport ICR 2011 - Institutul Cultural Român

permanentă cu președintele; 3) dacă într-un cluster se
dorește includerea unui membru care nu este reprezentat la
nivel de președinte, atunci clusterul trebuie să obțină
acordul adunării președinților institutelor membre (Heads
Meeting). Ca o concretizare a acestei noi politici, în
momentul de faţă reprezentantul ICR nominalizat din cadrul
Ambasadei României la Beirut este preşedintele ales al
clusterului EUNIC în Liban, prilej pentru instituția noastră
de a dezvolta proiecte cu vizibilitate europeană în Orientul
Mijlociu.
Preşedintele Institutului Cultural Român, dl
Horia-Roman Patapievici, a predat președinția EUNIC în
cadrul întâlnirii conducătorilor institutelor din reţea,
organizată la sediul lusitan al Institutului Camões în
intervalul 8-9 iunie 2011. Mandatul de președinte EUNIC a
fost preluat de președintele Institutului Camões, doamna
Ana Paula Laborinho.
Implicarea ICR în rețeaua EUNIC la nivelul
proiectelor inițiate și derulate a crescut exponențial,
generând vizibilitate atât în țară, cât și în străinătate.
Bugetul Institutului Cultural Român pe anul 2011 a
fost aprobat prin Legea bugetului de stat nr. 286/2010 la
nivelul sumei de 44 000 000 lei, din care venituri proprii în
sumă de 1 000 000 lei. Prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 96/16.11.2011 cu privire la rectiicarea
bugetului de stat pe anul 2011, bugetul ICR a suferit o
reducere de 3 000 000 lei, ajungând la 41 000 000 lei.
Reţeaua institutelor culturale româneşti din
străinătate a funcţionat, în această perioadă, cu un număr de
17 institute (Berlin, Bruxelles, Budapesta, Chişinău, Istanbul,
Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Roma,
Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia, Viena), dintre care cel
de la Budapesta a primit, în decembrie 2007, o extensie la
Seghedin.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ de la
Chişinău, deschis în data de 29 septembrie 2010 printr-o
serie de evenimente de anvergură organizate împreună cu
Direcția Români din Afara Țării, beneiciază de un buget
propriu și de o programare adecvată strategiei ICR.
În urma demersurilor susţinute ale Institutului
Cultural Român şi ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE),
în luna octombrie a fost adoptată HG 1 019/2011,
consinţind astfel transformarea Centrului Român de
Informare de la Bruxelles (CRIB) în ICR Bruxelles. Institutul
Cultural Român de la Bruxelles reprezintă o adaptare
irească la noul statut al României, de membru al Uniunii
Europene, o consacrare legală a situaţiei actuale a CRIB, care
funcţionează din anul 2007 ca un veritabil institut cultural
român în străinătate. Transformarea CRIB în ICR Bruxelles
pune bazele unei platforme pentru promovarea artiştilor
români şi conectarea lor la proiecte europene de cooperare.
Totodată, ICR Bruxelles îşi va asuma rolul de interfaţă a ICR
cu instituţiile europene, va dezvolta expertiză pentru
atragerea de fonduri europene şi parteneriate în cadrul
EUNIC, va contribui la diseminarea în reţeaua ICR a
informaţiilor despre oportunităţi de inanţare europene.
Institutele culturale europene cu tradiţie dispun la Bruxelles
de iliale bine încadrate cu personal, care acoperă zona de
lobby şi comunicare cu instituţiile locale.
Alături de Ministerul Afacerilor Externe, Institutul
Cultural Român a continuat demersurile oiciale în vederea
deschiderii de noi institute în reţea. Acordurile bilaterale cu
Federaţia Rusă şi Republica Populară Chineză sunt în
continuare analizate de părţile implicate, ICR iind pregătit
să deschidă alte noi institute la Moscova şi Beijing. De
asemenea, continuă discuțiile tehnice cu privire la
identiicarea unor sedii adecvate pentru Institutul Cultural
Român de la Kiev și pentru iliala de la Cernăuți.
La fel ca în anii trecuți, ICR şi institutele culturale
româneşti din străinătate şi-au propus și în 2011 derularea
unor programe ample, cu un mare impact la public, menite
să asigure culturii române, României în general, maximă
vizibilitate pe piețele culturale externe.
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“ de la
Berlin, în colaborare cu fabrik Potsdam, Robert Bosch
Stiftung şi Centrul Naţional al Dansului, au organizat
„Moving Romania“, primul festival de dans contemporan
românesc în spaţiul german, în perioada 8-15 septembrie.
Astfel, publicul german a reuşit să descopere opt spectacole
româneşti de dans contemporan care au purtat semnătura
coregrailor Andreea Novac (Dance a Playful Body şi Pretend
We Make You Happy), Cosmin Manolescu (superGabriela),
Sergiu Matiş şi Vlaicu Golcea (Duet), Mihaela Michailov şi
Mădălina Dan (White Words ‒ Blue Hearted).
În data de 3 iulie, la Catedrala Saint-Loup din
21