Descarcă revista în format PDF - idea

Întrebarea e pe ce baze ia naøtere consensul øi, mai ales, ce se sacrificæ prin aceastæ
atitudine care are oroare de luæri de poziflii. Va ajunge oare sloganul la modæ („producflia
colectivæ de cunoaøtere pe bazæ de dialog“) sæ corespundæ la ceva în cadrul
practicii efective Cum va influenfla noua formæ de expoziflie producflia artisticæ Cum
se va putea solufliona contradicflia dintre faptul cæ în timp ce curatorul se opune categoric
luærilor ferme de poziflie øi asumærii responsabilitæflii, fiindu-i teamæ cæ o va termina
într-o categorie desuetæ øi puternic criticatæ, el apare totuøi drept comanditar
al lucrærilor expuse Apare bænuiala cæ, pe mæsuræ ce retorica puterii e eliminatæ
din discursul curatorial pînæ øi la nivelul microtermenilor, curatorul însuøi ajunge într-o
poziflie de putere nemaiîntîlnitæ, prin simplul fapt cæ nu mai defline doar purul
privilegiu al selecfliei, ci øi pe acela al punerii în context. Poate crea øi deveni vizibil
doar acela care a trecut de un prim filtraj, ceea ce înseamnæ cæ nu doar curatorul
se apropie de poziflia artistului, ci øi artistul e nevoit sæ-øi asume o poziflie curatorialæ,
în mæsura în care trebuie sæ-øi prezinte ideile într-un fel actual øi suficient de întemeiat
teoretic pentru ca realizarea acestora sæ poatæ primi undæ verde. Cum øtim din
experienflæ, aceste douæ capacitæfli – a crea øi a-fli fi propriul curator – nu coincid mereu.
Anomalia de mai sus e exemplificatæ de forma experimentalæ propusæ de tranzit.org
pentru „umplerea golului dintre practicæ øi teorie“. În intenflia de a crea un spafliu
intermediar øi drept rezultat al ideilor propuse de artiøtii invitafli în colaborare cu curatorii,
s-a næscut o „Constituflie a expozifliei temporare“ [Constitution of Temporary Display].
Fiecare element al acestei denumiri evitæ cu grijæ vechea terminologie, acum
perimatæ, precum øi asociafliile de idei pe care le-ar fi putut ocaziona. La sfîrøitul zilelor
presei, autorii au distrus simbolic aceastæ constituflie, pentru ca ea sæ nu se poatæ
nici din greøealæ canoniza. Cu alte cuvinte, inifliativa a murit în faøæ. În timp ce gîndul
de bazæ øi atitudinea sînt corecte, felul în care au fost puse în aplicaflie mi se pare
un semn de dezorientare, un simptom de crizæ.
În ce priveøte politicul, avem de-a face tot cu un fenomen ambivalent. La nivel retoric,
poziflia curatorialæ de bazæ fie a crescut direct din practica militantæ, fie a îmbræfliøat-o
pe aceasta. Ea se exprimæ totuøi mai reflinut, mai cizelat decît se obiønuieøte
în situaflii reale de marginalizare. Tonul critic declarat se îmblînzeøte øi el, aøa încît
ajunge sæ facæ loc cel mai adesea unei melancolii, unui cult al ruinelor. Bineînfleles,
afirmaflia vizeazæ în moduri diferite cele trei grupuri curatoriale. Criticul din regiune
poate fi uøor trist cæ, în cazul grupului tranzit.org, trecerea de la marginalitate la mainstream
acflioneazæ oarecum paralizant. Anecdotele paralele despre excludere socialæ
øi stereotipii, împreunæ cu mutærile de accent ce le însoflesc (cîndva blocul estic,
azi lumea arabæ, cîndva controlul partidului-stat, azi supravegherea totalæ în numele
terorismului øi al protecfliei securitæflii cetæflenilor etc.), le înfleleg cel mai bine cei care
le-au fost multæ vreme victime; cu toate astea, selecflia oferitæ de echipa est-europeanæ
pare sæ fie cel mai departe de acest adevær.
În ce priveøte forflarea graniflelor øi redefinirea acestora, nu putem decît subscrie la
adagiul conform cæruia linsul rænilor trebuie sæ înceteze în regiune øi trebuie sæ conøtientizæm
cæ povestea noastræ e interesantæ tocmai fiindcæ øi alflii pot reflecta asupra
problemelor øi proceselor tranzifliei prin care ieøim din aranjamentul totalitarist. Ei
o pot face cu ajutorul anecdotelor paralele proprii, cum ar fi ræsturnarea øi metamorfoza
dictaturilor sud-africane, sud-europene øi latinamericane. De asemenea, în locul
uitatului în buric, e bine-venitæ accentuarea dialogului, dar e cu atît mai surprinzætor
atunci cæ în selecflia curatorilor nu s-au regæsit mai mulfli artiøti din Europa, iar cei prezentafli
au fost mai ales din Vest (Lorraine O’Grady). Dialogul anunflat cu Africa a fost luat
atît de uøor, încît Thierry Geoffroy (alias Colonel) a simflit nevoia sæ le ofere artiøtilor
africani propriul spafliu expoziflional, færæ nicio preselecflie. Constatærile personajelor
„locale“ din lucrarea Production: The New El Dorado in Murcia de Common Culture,
conform cærora „e bine sæ se recruteze øi forfle locale în show, fiindcæ noi sîntem ief-
Bouchra Ouizguen
Madame Plaza, 2009, © hibouphotography. This project was supported in part with
funds from Casa Árabe, Madrid, courtesy of Manifesta 8
100