porane. Trebuie gæsite cæile prin care acest gen de muncæ poate fi continuat în cadrul noilor relaflii sociale care se materializeazæ pe întreg teritoriul european, într-un moment istoric în care institufliile culturale nu au un mandat clar sau o bazæ de susflinere ca sæ poatæ face faflæ chestiunilor dificile ale identitæflii øi diferenflei. Aceste preocupæri trebuie sæ le paræ, desigur, distante celor care træiesc în Norvegia, în afara celor mai multe constrîngeri politice ale UE øi aproape de rezervoarele petroliere ale Mærii Nordului, cu un guvern nou-ales de centru-stînga, ajuns la putere în toamna lui 2005. Norvegienii locuiesc într-o cartografie diferitæ. Totuøi, în pofida speranflelor intelectualilor, Partidul Socialist de Stînga a pierdut teren la ultimele alegeri, în rîndul miøcærilor tradiflionale ale muncii; în acelaøi timp, partidul conservator liberal de dreapta, Partidul Progresului, cu înclinaflii populiste øi rasiste, a primit „numai“ 22% din voturi, ceea ce a fæcut din el a doua forflæ în stat, ca mærime. Poate o nafliune micæ sæ-øi flinæ singuræ cîrma, pentru propria-i siguranflæ, în mijlocul schimbærilor tumultuoase din sistemul-lume Pentru cîteva sæptæmîni, în aceeaøi toamnæ, în spafliul autonom al Uniunii Artiøtilor din Oslo au fost expuse forme foarte abstracte de eøec al capitalului. În spatele lor, aproape tangibile, parcæ se puteau întrevedea stærile invizibile ale uniunii. Traducere de Maria-Magdalena Anghelescu øi Ovidiu fiichindeleanu 32
arhiva Deriva continentalæ De la geopoliticæ la geopoeticæ Brian Holmes Cum se formeazæ o lume Cum se destramæ ea Neoliberalismul a fæcut din aceste întrebæri o singuræ temæ, iar 11 septembrie a arætat cæ nu poate exista o sintezæ perfectæ. În secolul douæzeci øi unu, continentele au intrat în derivæ. În acest moment se deruleazæ hærflile unui nou „mare joc“, atît pentru activiøti, cît øi pentru cercetætori. Pentru acfliunea socialæ intelectualæ în sistemul-lume contemporan, e vital sæ îfli gæseøti locul pe fundalul orizontului acestui dezastru øi sæ descoperi apoi modurile øi scara la care pofli interveni concret în experienfla træitæ. O dublæ miøcare În prezent, cu toflii ne confruntæm cu o miøcare dinamicæ dublæ, care distruge tot ce construieøte, dizolvæ tot ce uneøte. Un exemplu este extinderea continuæ a Uniunii Europene dupæ præbuøirea blocului estic în 1989, pînæ la fiascoul constitufliei ultraliberale, propusæ de elitele continentale øi respinsæ prin referendumurile populare din 2005. Sfîrøitul rupturii istorice cu Estul apare acum ca început al unei noi diviziuni între Centrul Europe øi Europa Nouæ, în care bastioanele socialdemocrate ale Occidentului cautæ sæ se adæposteascæ de piafla mondialæ, în vreme ce statele postcomuniste refuzæ orice limitæ de vitezæ în drumul lor spre bogæflii. Reacflia contra Europei a fost în mare mæsuræ opera susflinætorilor tradiflionaliøti ai suveranitæflii, iar forflele de stînga au ezitat între <strong>idea</strong>lurile lor naflionale øi cele internaflionaliste. Dar absenfla unei constituflii pe deplin democratice nu face decît sæ favorizeze acelaøi lobby al marilor corporaflii øi acordurile între marile puteri, transformînd parlamentele de ieri într-o perdea de fum a deciziilor reale ale zilei de mîine. Un caz øi mai frapant este ascensiunea autoestompatæ a Organizafliei Mondiale a Comerflului, care în anii ’90 pærea destinatæ rolului de Guvern Mondial depolitizat. Nici nu s-a consolidat însæ bine regimul comerflului internaflional, øi au izbucnit ræzboaiele tarifare între SUA øi UE, protestele s-au ræspîndit în toatæ lumea, iar procesul formærii de blocuri s-a accelerat, cu negocieri atît pentru Zona Americanæ a Comerflului Liber (FTAA 1 ), cît øi pentru noul Mercosur 2 din conul sudic al Americii de Sud, plus miøcærile îndræznefle înspre sistemul lærgit ASEAN (la care se alæturæ China, Japonia øi Coreea de Sud). Øi nu uitafli de ALBA (Alternativa Bolivarianæ pentru Americi 3 ), propunerea Venezuelei, care face apel la un „ræsærit“ al stîngii din America Latinæ, dupæ apusul comerflului liber în stil yankeu. În prezent, FTAA a eøuat deja, iar UNASUR s-a græbit sæ-i ia locul, în timp ce NAFTA nordamericanæ a fost consolidatæ prin aøa-numitul Parteneriat pentru securitate øi prosperitate din 2005, iar sistemul Asiei de Est øi-a continuat ascensiunea inexorabilæ spre hegemonie economicæ. Criza monetaræ internaflionalæ ræmîne însæ la orizont øi, aøa cum îøi va aminti orice istoric, formarea blocurilor comerciale dupæ præbuøirea etalonului aurului a fost preludiul conflictelor globale din anii ’40. Pentru cea mai ciudatæ îmbræfliøare a unor forfle contradictorii din lumea de astæzi, gîndifli-væ la legætura simbioticæ dintre China industrializatæ øi SUA financiare. China se luptæ în mod uzual sæ producæ ceea ce Statele Unite se stræduie uzual sæ consume – iar asta la un risc ecologic pe care nimeni nu îl poate mæsura mæcar. Pentru a face roata norocului sæ se-nvîrteascæ mai departe, chinezii dau Statelor Unite înapoi, cu împrumut, profiturile producfliei lor, pentru a oferi un sprijin speculafliilor cu atotputernicul dolar øi a pæstra astfel cea mai mare piaflæ din lume în stare de solvabilitate. Fiecare crizæ economicæ face tot mai nesiguræ aceastæ ecuaflie, iar în ultimul deceniu am væzut din ce în ce mai multe. Ce se va-ntîmpla în cazul în care conducta chinezæ nu va mai alimenta Trezoreria Statelor Unite – nimeni nu øtie exact; încercærile Americii de a-øi salva hegemonia tot mai palidæ au început deja sæ arate a disperare, de cînd inundafliile din New Orleans au degenerat într-o mlaøtinæ naflionalæ, care-a evocat limpede dezastrul internaflional din Irak. Am intrat deja într-o nouæ perioadæ de ræsturnæri sistemice. Nivelul conflictelor creøte pretutindeni pe glob, iar problema modului de intervenflie a fiecæruia, din postura de cetæflean al lumii, devine mai complexæ øi mai descurajantæ ca oricînd. Miøcærile altermondialiste au constituit prima încercare de a da o schiflæ de ræspuns, din partea unei mari pærfli a lumii, la haosul în care a intrat sistemul-lume dupæ 1989. Aceste miøcæri alcætuiesc o combinaflie dificilæ între susflinætori ai suveranitæflii democratice, libertarieni ai miøcærii împotriva frontierelor („noii anarhiøti“ ai lui David Graeber) øi keynesienii tradiflionali, axafli pe sindicate profesionale. Brian Holmes Movements of Capital, for Continental Drifts at 16 Beaver, New York, 2005 Continental Drifts issue of Gallery Nova newspapers, Zagreb, 2008 1. În englezæ, Free Trade Area of the Americas. (N. ed.) 2. Mercosur desemneazæ acordul politic øi economic între Argentina, Brazilia, Paraguay øi Uruguay. (N. ed.) 3. În spaniolæ, Alternativa Bolivariana para las Americas. (N. ed.) 33
- Page 1 and 2: w artæ + societate / arts + societ
- Page 3 and 4: w artæ + societate / arts + societ
- Page 5 and 6: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
- Page 7 and 8: galerie 2 124 Eduard Constantin: Bl
- Page 9 and 10: arhiva Recucerirea subversiunii Dou
- Page 11 and 12: arhiva toate acestea au contribuit
- Page 13 and 14: nant, Arvidsson relateazæ modul î
- Page 15 and 16: arhiva Reapariflia rasismelor øi n
- Page 17 and 18: arhiva Rivalul absent Arta radical
- Page 19 and 20: arhiva umane este analizat în segm
- Page 21 and 22: arhiva son, fondator al Øcolii de
- Page 23 and 24: Cincizeci de feluri de a-fli pæræ
- Page 25 and 26: arhiva Sang Ok din 1958, Jiokwha, s
- Page 27 and 28: arhiva unei cercetæri pe teren, es
- Page 29 and 30: arhiva Stærile invizibile Europa
- Page 31 and 32: arhiva Ce s-a-ntîmplat cu compromi
- Page 33 and 34: arhiva vær, atitudinea diplomatic
- Page 35: arhiva ralistæ. Într-adevær, tra
- Page 39 and 40: arhiva nom, la un contrasummit, în
- Page 41: w photography, inkjet print on Hahn
- Page 45: galerie 1
- Page 49: galerie 1
- Page 53 and 54: Mircea Cantor The Making of Holy Fl
- Page 55 and 56: scena View of Paintbrush Factory, p
- Page 57 and 58: scena Radu Comøa View from the exh
- Page 59: scena Valentina Miorandi Numerabili
- Page 62 and 63: Navid Nuur “Unitled”, 2010, neo
- Page 64 and 65: anihilat de perdeaua Welcome/Welcom
- Page 66 and 67: Alex Mirutziu When Love Melted Cava
- Page 68 and 69: de metri pætrafli, pe o perioadæ
- Page 70 and 71: Galeria Laika - www.laika.ro 2010 L
- Page 72 and 73: Out of Love for this Affective titl
- Page 74 and 75: Educaflie, subiectivare øi nevoia
- Page 76 and 77: concepute ca agenfli ai subiectivæ
- Page 78 and 79: le Moderne din Paris, în 1925, dar
- Page 80 and 81: existente, datînd de la începutul
- Page 82 and 83: Valoarea utilitaræ Interviu cu Cla
- Page 84 and 85: I, 2009, high definition video, pla
- Page 86 and 87:
√ Rolul semnæturii e comparabil
- Page 88 and 89:
Sean Snyder Untitled (Archive Iraq)
- Page 90 and 91:
de Fuchs însuøi), a dat naøtere
- Page 92 and 93:
a unui subiect, prin intermediul pr
- Page 94 and 95:
Akram Zaatar All is Well on the Bor
- Page 96 and 97:
Zofia Kulik A selection from the Kw
- Page 98 and 99:
Lia Perjovschi The Archive and the
- Page 100 and 101:
Mariusz Tarkawian History of Cartag
- Page 102 and 103:
Thierry Geoffroy/Colonel Penetratio
- Page 104 and 105:
Întrebarea e pe ce baze ia naøter
- Page 106 and 107:
Mathieu Kleyebe Abbonenc/Sarah Mald
- Page 108 and 109:
ciunilor, adicæ doleanflelor lor,
- Page 110 and 111:
Amshei Nuerenberg Makarov, Shockwor
- Page 112 and 113:
108
- Page 114 and 115:
o reflecflie criticæ asupra produc
- Page 116 and 117:
Chto Delat The Tower, video install
- Page 118 and 119:
Obiectivarea eøecurilor la ultima
- Page 120 and 121:
mai degrabæ privit øi ascultat, d
- Page 122 and 123:
118 Nuno Ramos White Flag, 2008/201
- Page 124 and 125:
120 Gil Vicente Enemies, series of
- Page 126 and 127:
Brazilia pentru a vedea cît de omn
- Page 128:
galerie 2 Blue Sky 2010 este numele
- Page 131:
galerie 2 127
- Page 137 and 138:
galerie 2 133
- Page 139:
galerie 2 135
- Page 143:
galerie 2 139
- Page 146 and 147:
142
- Page 149 and 150:
galerie 2 145
- Page 151 and 152:
galerie 2 Echipele de cæutare-salv
- Page 153 and 154:
galerie 2 Escadrila 118 Escadrila 1
- Page 155:
Insert, project for IDEA arts + soc
- Page 158 and 159:
Capitalismul este istorie - „natu
- Page 160 and 161:
Szövetséges Tanácsköztársaság
- Page 162 and 163:
tid luau un timp considerabil. Se
- Page 164 and 165:
Originile schimbærii de regim în
- Page 166 and 167:
forfla împrejurærilor, fiind ceea
- Page 168 and 169:
- dintre oaspete øi gazdæ, - dint
- Page 170 and 171:
tot mai micæ) øi putere laicæ, m
- Page 172 and 173:
Note: 1. Autoarea acestui slogan es
- Page 174 and 175:
americane, încît sæ sponsorizeze
- Page 176 and 177:
îngheflatæ“ 17 , în timp ce Su
- Page 178 and 179:
pentru viitorul hegemoniei american
- Page 180 and 181:
Pentru a începe cu o comparaflie i
- Page 182 and 183:
În cadrul acestei structuri de cla
- Page 184 and 185:
comuniøti feroce, legafli de Humph
- Page 186 and 187:
elaflie conjugalæ care, în ultim
- Page 188 and 189:
45. Vezi The Economist, 6 martie ø
- Page 190 and 191:
mi øi specializæri. Guldin, de ex
- Page 192 and 193:
urbane. Creøterea orizontalæ a un
- Page 194 and 195:
din 2003 al Bæncii Mondiale, coefi
- Page 196 and 197:
dezvoltare structuralæ întru totu
- Page 198 and 199:
Note: 1. Instituflie globalæ pentr
- Page 200 and 201:
104. Industrial Workers of the Worl
- Page 202 and 203:
cel mai mare centru comercial (iar
- Page 204 and 205:
pe care l-ar fi presupus concesiona
- Page 206 and 207:
Dar cea mai mare creøtere viitoare
- Page 208 and 209:
Lui Al-Maktoum, care îøi închipu
- Page 210 and 211:
Cærufla lui Buda a constituit, în
- Page 212 and 213:
niøti din Filipine), iar liderul r
- Page 214 and 215:
explozie care a zguduit City-ul lon
- Page 216 and 217:
Ce nevoie sæ mai aibæ islamiøtii
- Page 218 and 219:
312 clædiri, a spart geamurile pe
- Page 220 and 221:
planteze bombe øi instalaflii de s
- Page 222 and 223:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
- Page 224:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,