Descarcă revista în format PDF - idea

Dar cea mai mare creøtere viitoare e aøteaptatæ totuøi din partea unui
arhipelag de poli de dezvoltare [business cluster] specializafli. Cele mai
mari dintre aceste oraøe-în-oraø sînt: Internet City, care a ajuns deja principalul
centru de tehnologie øi informaflie din lumea arabæ, cu filiale locale
Dell, Hewlett-Packard, Microsoft etc.; Media City, sediul reflelei de televiziune
prin satelit Al-Arabiya øi al multor altor organizaflii internaflionale;
øi Dubai International Financial Centre, menit sæ devinæ, potrivit speranflelor
lui Al-Maktoum, cea mai mare bursæ între Europa øi Asia de Est,
pe mæsuræ ce investitorii stræini sînt ispitifli tot mai mult sæ se adape din
nesecatul izvor de cîøtiguri petroliere din Golf. Pe lîngæ aceste megaenclave,
fiecare cu zeci de mii de angajafli, Dubai gæzduieøte sau plænuieøte
sæ construiascæ o Aid City [Cetate de Ajutor Umanitar], destinatæ intervenfliilor
în caz de dezastru; o zonæ de liber schimb, dedicatæ vînzærii maøinilor
de ocazie; un Dubai Metals and Commodities Center [Centru de
Metale øi Materii Prime]; o Chess City [Cetate a Øahului], sediu al Asociafliei
Internaflionale de Øah, proiectatæ ca o mare tablæ de øah cu cei doi
„regi“ în formæ de turnuri, fiecare cu cîte 64 de etaje; øi un Healthcare
Village [Sat al Sænætæflii], de 6 miliarde de dolari, în colaborare cu Facultatea
de Medicinæ de la Harvard, care va oferi claselor înstærite din regiunea
Golfului tehnologia medicalæ americanæ cea mai avansatæ. 45
Øi alte oraøe din regiune posedæ, fireøte, zone de liber schimb øi poli de
dezvoltare high-tech, dar numai Dubaiul a permis fiecærei enclave sæ
opereze sub un regim juridic excepflional, croit pe mæsura investitorilor
stræini øi a profesioniøtilor expatriafli în Dubai. „Fæurirea acestor niøe lucrative,
cu regulile lor speciale, afirmæ Financial Times, a reprezentat însuøi
nucleul strategiei de dezvoltare a Dubaiului.“ 46 Cenzura presei, de exemplu
(flagrantæ în restul Dubaiului), este total inexistentæ în Media City,
iar accesul la internet (reglementat în funcflie de conflinut în Dubai) este
absolut liber în Internet City. Emiratele Arabe Unite au permis Dubaiului
sæ înfiinfleze „un sistem complet autonom, bazat pe standarde comerciale
occidentale, care opereazæ în dolari øi în limba englezæ“. Deøi
nu færæ controverse, Dubaiul a importat chiar autoritæfli financiare britanice,
ca supraveghetori, øi juriøti pensionafli, pentru a cîøtiga încrederea
Occidentului cæ DFIX [Dubai International Financial Exchange] va juca
dupæ aceleaøi reguli ca Zürich, Londra øi New York. 47 În paralel, pentru
a asigura vinderea rapidæ a vilelor luxoase din Palm Jumeirah øi a insulelor
private care formeazæ insula Lumea, Al-Maktoum a anunflat în
2002 o veritabilæ „revoluflie imobiliaræ“, unicæ în regiune, care permite
stræinilor sæ devinæ proprietarii definitivi ai acestor proprietæfli de lux, în
loc sæ beneficieze doar de o concesiune, pe o duratæ limitatæ la 99 de
ani, aøa cum se întîmplæ pretutindeni în regiune. 48
Pe lîngæ aceste enclave de mare libertate economicæ øi de expresie, Dubaiul
mai este celebru øi pentru tolerarea viciilor occidentale, cu excepflia
consumului recreativ de droguri. Contrar situafliei din Arabia Sauditæ sau
chiar din Kuweit City, alcoolul curge liber în barurile din oraø øi în barurile
pentru expatriafli, øi nimeni nu priveøte chiorîø la sutienele sau la bikinii
string de pe plajæ. Dubaiul – væ va spune orice ghid modern – este øi
„Bangkokul Orientului Mijlociu“, cu mii de prostituate rusoaice, armence,
indiene øi iraniene, controlate de diverse bande øi mafii transnaflionale.
Rusoaicele de la bar sînt faflada strælucitoare a unui trafic sexual sinistru,
bazat pe ræpire, sclavie øi violenflæ sadicæ. Deøi Al-Maktoum, cu regimul
sæu atît de modern, neagæ, desigur, orice complicitate cu aceastæ industrie
înfloritoare a felinarului roøu, inifliaflii øtiu perfect cæ prostituatele îi sînt
indispensabile în menflinerea hotelurilor de cinci stele pline de afaceriøti
europeni øi arabi. 49 Iar atunci cînd stræinii stabilifli în Dubai laudæ excepflionala
„deschidere“ a acestuia, ei laudæ, de fapt, libertatea de a petrece
cu bæuturæ øi-n desfrîu, øi nu libertatea sindicalæ sau de expresie.
O majoritate de øerbi invizibili
Împreunæ cu emiratele vecine, Dubaiul a atins perfecfliunea în arta de
a exploata muncitorii. Într-o flaræ care a abolit abia în 1963 sclavia, sindicatele,
agitatorii de orice fel øi aproape toate grevele sînt ilegale, iar 99%
din forfla de muncæ a sectorului privat sînt salariafli stræini, care pot fi oricînd
expulzafli. De fapt, gînditorii profunzi de la American Entreprise øi Cato
Institutes trebuie sæ saliveze atunci cînd contemplæ sistemul de clase øi
drepturi din Dubai. 50
În vîrful piramidei sociale se aflæ, desigur, Al-Maktoumii øi verii lor, care
posedæ orice græunte de nisip ce poate fi exploatat din emirat. Urmeazæ
apoi autohtonii, 15% din populaflie (mulfli dintre ei descendenfli ai unor
vorbitori de limbæ arabæ din Iran), care constituie clasa nababilor [leisure
class], a cæror uniformæ distinctivæ, menitæ a le marca privilegiile, este
tradiflionalul dishdash alb. Obedienfla lor faflæ de dinastie este recompensatæ
prin transfer de venituri, educaflie gratuitæ, locuinfle sociale øi slujbe
guvernamentale. Pe o treaptæ mai jos se situeazæ ræsfæflaflii mercenari:
peste 100.000 de expatriafli britanici (alfli 100.000 de cetæfleni britanici
posedæ o a doua casæ sau un al doilea apartament în Dubai), alæturi de
mulfli manageri øi specialiøti europeni, libanezi, iranieni øi indieni, care
profitæ din plin de opulenfla lor climatizatæ øi de cele douæ luni de concediu
plætit peste ocean, în fiecare varæ. Britanicii, în frunte cu David Beckham
(proprietar al unei plaje) øi cu Rod Stewart (proprietar al unei insule),
sînt probabil cele mai importante „majorete“ pentru paradisul lui Al-Maktoum,
mulfli dintre ei delectîndu-se într-un cadru social care le evocæ
splendoarea pierdutæ, cu gin-and-tonic la hotelul Raffles øi næzbîtiile albilor
în bungalow-urile din Simla. Dubaiul este expert în arta de a cultiva
nostalgia colonialæ. 51
Oraøul-stat este însæ un Raj 52 în miniaturæ øi dintr-un punct de vedere mai
grav øi mai notoriu. Marea masæ a populafliei este formatæ din muncitorii
venifli cu contracte din Asia de Sud, dependenfli legal de un singur angajator
øi supuøi unui control social de tip totalitar. Stilul de viaflæ fastuos din
Dubai este cu putinflæ graflie unui numær imens de menajere filipineze,
srilankeze øi indiene, în vreme ce boomul imobiliar (care utilizeazæ un
sfert din mîna de lucru disponibilæ) se bazeazæ pe o armatæ de pakistanezi
øi de indieni prost plætifli, contingentul cel mai numeros venind din Kerala
øi lucrînd în schimburi de cîte douæsprezece ore, øase zile øi jumætate
pe sæptæmînæ, în cældura deøerticæ la care se topeøte asfaltul.
La fel ca vecinii sæi, Dubaiul violeazæ sistematic reglementærile Organizafliei
Internaflionale a Muncii øi refuzæ sæ adopte convenflia referitoare la drepturile
muncitorilor migranfli. Human Rights Watch a acuzat, în 2003, Emiratele
Unite cæ îøi clædesc prosperitatea pe „muncæ silnicæ“. De fapt, aøa
cum sublinia recent cotidianul britanic The Independent, „piafla muncii
seamænæ întru totul cu vechiul sistem de muncæ sub contract, adus odinioaræ
în Dubai de foøtii sæi stæpîni coloniali, britanicii. Întocmai ca stræmoøii
lor cæzufli în mizerie, continua ziarul londonez, muncitorii asiatici de astæzi
sînt obligafli, odatæ ajunøi în Emiratele Arabe Unite, sæ semneze contracte
202