Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
Ce s-a-ntîmplat cu compromisul liberalismului integrat Ca semnale ale crizei, tofli istoricii indicæ præbuøirea sistemului
monetar de la Bretton Woods în perioada 1968–1971 øi apariflia regimului de schimb valutar flotant, øocul petrolului,
recesiunea din 1973–’75 øi, mai pe larg, expansiunea producfliei fordiste în întreaga lume – care a avut ca rezultat
saturaflia pieflelor de bunuri industriale produse în masæ. La fel de importante, dintr-un punct de vedere mai radical,
au fost nivelurile foarte ridicate de militantism muncitoresc, refuzul normalizærii birocratice øi protestele de mare amploare
împotriva atitudinilor coloniale øi imperialiste ale puterilor occidentale. 9 fiærile industrializate au fost asaltate de condiflia
persistentæ a stagnærii industriale, cuplatæ cu spirale inflaflioniste ale salariului øi preflurilor („stagflation“). Începînd de la
mijlocul anilor ’70, declinul Statelor Unite înseøi a fost prezis cu regularitate. Abia recent am reuøit sæ înflelegem mai
bine modul în care puterea hegemonicæ a Statelor Unite a convins restul lumii sæ continue finanflarea a ceea ce pærea
a fi o economie pe datorie, în fazæ terminalæ: pe de o parte, forflînd flærile OPEC sæ-øi evalueze în continuare petrolul
în dolari, iar pe de altæ parte, într-un sens mai larg, asigurîndu-se cæ pieflele financiare în dolari ræmîn destinaflia cea mai
performantæ pentru investiflii ale lichiditæflilor globale – printre altele, pentru cæ numai aceste piefle sînt protejate de
oscilafliile violente ale ratei de schimb, care afecteazæ periodic toate celelalte valute în raport cu dolarul. 10 Ca urmare,
Statele Unite (împreunæ cu pieflele lor financiare sofisticate, cu controlul asupra unor instituflii transnaflionale ca FMI øi
Banca Mondialæ, cu influentul sector mass-media øi armata færæ egal în lume) au devenit structura instituflionalæ de susflinere
a ceea ce, pentru tofli ceilalfli agenfli economici, este esenflialmente o monedæ mondialæ færæ stat, un mijloc de schimb
necesar, dar incontrolabil. Dolarul a ræmas deci pivotul unui regim de schimb valutar flotant, iar în jurul sæu s-au multiplicat
forme sofisticate de bani în credit (futures, options, swaptions øi întreaga panoplie de instrumente financiare derivate,
administrate de operatori ai fondurilor speculative de investiflii ca George Soros, aflafli în directæ competiflie cu monedele
naflionale convenflionale).
De la începutul anilor ’80, aceastæ nouæ poziflie a Statelor Unite, ca jucætor financiar global, extrem de agresiv, cu o
producflie industrialæ axatæ strategic pe dezvoltarea tehnologiilor de vîrf (stimulatæ øi dirijatæ de fondurile fastuoase ale
armatei), i-a dat statului nord-american toate motivele sæ impunæ liberalizarea acceleratæ a comerflului øi investifliilor
tuturor flærilor care voiau sæ aibæ acces la gigantica sa piaflæ de consum, finanflatæ permanent prin datorii. FMI a apærut
ca profet mondial øi executor cu forfla al acestei liberalizæri, care trebuia cuplatæ cu politici de austeritate pentru toate
guvernele – în afara celui al hegemonului. 11 Liberalizarea investifliilor directe stræine (øi dispariflia definitivæ a ameninflærii
revoluflionare reprezentate de comunismul real-existent) însemna cæ mult mai multe unitæfli productive puteau fi plasate
în afara flærilor centrale ale sistemului-lume, øi deci dincolo de raza de acfliune a miøcærilor naflionale sindicale sau ecologice.
Astfel a luat naøtere un nou model al circulafliei mondiale, în care flærile odinioaræ subdezvoltate (precum China)
nu îøi limiteazæ exportul doar la materii prime, ci îl extind pentru produse de nivel înalt; simultan, profesioniøtii fostului
nucleu industrial se axeazæ pe inovaflia tehnologicæ, managementul financiar, coordonarea proiectelor øi serviciile culturale
(inclusiv turismul, care a devenit unul dintre cele mai mari sectoare ale economiei mondiale). Acesta a fost sistemul
fundamental de constrîngeri – gramatica de la baza relafliilor internaflionale – care a generat tendinfla originaræ cætre
ceea ce Jessop analizeazæ sub numele de SWPR: Regimul Schumpeterian de Muncæ Obligatorie Postnaflionalæ 12 , numit
astfel dupæ economistul austriac Joseph Schumpeter, care se axa pe inovaflia antreprenorialæ ca motor al creøterii economice.
13 Acronimul indicæ transformarea statului protecfliei sociale, potrivit cerinflelor economiei transnaflionale a
informafliei.
SWPR, cunoscut øi ca „statul concurenflei“, nu reprezintæ o rupturæ totalæ de protecflia socialæ, nici eclipsa totalæ a „guvernului
mare“ intervenflionist, evocate de obicei în descrierile simpliste ale neoliberalismului. Din contræ, SWPR semnificæ
o modificare profundæ – øi neîncheiatæ încæ – a modurilor în care se efectueazæ însæøi intervenflia, pentru cine øi cu
ce scopuri. Scopul anterior, de maximizare a ocupærii forflei de muncæ øi de acordare a unor pachete de beneficii pentru
tofli cetæflenii, este pur øi simplu abandonat, fiindcæ a devenit o imposibilitate în condifliile unor economii funcflional
færæ frontiere. Salariul nu este considerat o sursæ a cererii eficiente, sprijinit pentru binele general, ci un factor al producfliei
între alflii, care poate fi micøorat, conform necesitæflilor conflictelor competiflionale. Principalul obiectiv al intervenfliei
devine acum accesul la informaflie de înaltæ calitate øi educaflia pe tot parcursul vieflii: cu alte cuvinte, modelarea celor
mai productivi cetæfleni pentru inovaflii în cunoaøterea transnaflionalæ øi pieflele de imagine, ale cæror operafliuni nu mai
pot fi reglementate de un stat naflional, ci doar adaptate de un regim postnaflional, care încearcæ, pe cît posibil, sæ influenfleze
parametrii în cadrul cærora indivizii productivi fac alegeri libere.
Astfel se instaureazæ un model de transformare a formelor de intervenflie statalæ, care se realizeazæ inegal, în funcflie
de condifliile specifice din fiecare flaræ. Aceste schimbæri sînt propuse adeseori sub forma „contractelor bazate pe performanflæ“
între administrafliile publice øi cetæfleni. Ajutoarele de øomaj automate, care sînt suspectate de încurajarea lenei,
tind sæ fie scoase din uz, în favoarea unor programe de muncæ obligatorie de „activare“, care necesitæ cæutarea færæ
9. Pentru criza hegemoniei
americane în relaflie cu crizele
anterioare ale sistemuluilume,
vezi Giovanni Arrighi,
Beverley Silver et al., Chaos
and Governance in the Modern
World-System, Minneapolis,
University of Minnesota
Press, 1999.
10. Pentru interpretæri ale trecerii
înspre un nou regim
internaflional, cf., între alflii,
David Harvey, The New Imperialism,
Oxford UP, 2003,
precum øi Peter Gowan, Global
Gamble, London, Verso,
1999.
11. Pentru noul rol al FMI de la
începutul anilor ’80 încoace,
cf. D. Harvey, A Brief History
of Neoliberalism, Oxford
UP, 2005, cap. I.
12. În englezæ în original: „Schumpeterian
Workfare Postnational
Regime“. Workfare
este o formæ derivatæ de protecflie
socialæ (welfare) prin
care adulflii care primesc ajutor
social sînt obligafli sæ exercite
în schimb ore de muncæ
în sectorul public. (N. ed.)
13. Cf. Joseph Schumpeter, Capitalism,
Socialism and Democracy,
New York, Harper/
Collins, 1975/prima ed. 1942,
cap. 7: „The Process of
Creative Distruction“, p. 83:
„Impulsul fundamental care
pune øi menfline în miøcare
motorul capitalist vine de la
bunurile noilor consumatori,
de la noile metode de
producflie sau transport, noile
piefle, noile forme de organizare
industrialæ pe care
le creeazæ spiritul întreprinzætor
capitalist“.
27