Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
Rivalul absent
Arta radicalæ într-un vid politic
Brian Holmes
Vittore Baroni
Organic Tree of Networking, 1992
A fost vreo avangardæ færæ industriaøi luminafli Mai poate fi øocatæ
burghezia în secolul douæzeci øi unu Are cineva urechi de auzit ce spun
activiøtii Sau privatizarea cunoaøterii a distrus chiar øi spafliul comun în
care au sens cuvintele
Povestea noastræ începe cu scena arhetipalæ a mediilor tactice: momentul
în care cei doi Yes Men ajung, deghizafli, la prima lor prelegere pseudocorporatistæ.
1 Se aøteptau sæ provoace øoc, tumult, scandal, pumni
øi proiectile aruncate din public pentru a opri discursurile lor delirante,
concepute ca parodii malthusiene sucite ale discursului neoliberal
contemporan. Cînd colo, toatæ lumea zîmbeøte, le strînge mîinile, discutæ
punctele mai delicate (am putea într-adevær sæ rezolvæm problemele
noastre de productivitate convingîndu-i pe italieni sæ renunfle la sexul
de dupæ-amiazæ) øi le cere, politicos, cartea de vizitæ. Publicul nici mæcar
nu realizase cæ era vorba de o criticæ. De fapt, ce nu a avut loc în ultimii
zece ani de dezbatere tot mai intensæ pe tema expansiunii globale a
neoliberalismului e tocmai admiterea, oricît de slabæ, din partea clasei
corporatiste, cæ ceva ar putea fi greøit. Este ca øi cum ceea ce numim
„mustrare de conøtiinflæ“ – acel moment fantomatic, în care miza vieflii
sau a morflii altcuiva îfli afecteazæ sensibilitatea – ar fi dispærut din minflile
celor care conduc dezvoltarea industrialæ a lumii.
Ca sæ-nflelegem consecinflele „privatizærii cunoaøterii“, va trebui sæ discutæm condifliile în care astfel de cuvinte ajung
la urechi sau condifliile tehnologice în care circulæ expresia umanæ. Simultan, va trebui sæ analizæm controlul discursului
mediatizat. Iar în cele din urmæ vom lua în considerare mijloacele, mediile øi motivele de intervenflie. Dar haidefli,
mai întîi, sæ vedem cum este sæ vorbeøti cînd nu e nimeni în încæpere – sau ce-ar putea sæ însemne comunicarea în
absenfla unei conøtiinfle.
Schelete în costum
Imaginafli-væ unul dintre cele mai banale locuri de pe pæmînt. Se numeøte Centrul de Conferinfle Millenium din Londra,
Anglia. Un domn pe nume „Erastus Hamm“ 2 va fline o prelegere PowerPoint, din partea Dow Chemical Corporation,
pe tema gestionærii riscurilor. Nimeni nu realizeazæ cæ slabul actor este Andy Bichlbaum, unul dintre cei doi Yes Men, cæ
site-ul web „Etica Dow“, consultat de organizatorii conferinflei, este un fals øi cæ vorbitorul nu face altceva decît sæ prezinte
o condamnare ironicæ a principiilor care stau la baza unor corporaflii ca Dow. Din nefericire, ascultætorii nu vor realiza
aceasta nici la sfîrøitul discursului, fapt pe care Yes Men îl prezintæ cu mæiestrie în înregistrarea video a evenimentului. 3
Hamm explicæ faptul cæ Dow e pe cale sæ lanseze Riscul Acceptabil: primul øi cel dintîi calculator de risc din lume complet
automatizat. RA va ajuta corporafliile sæ decidæ unde sæ-øi plaseze cele mai periculoase operaflii industriale, cele
care ar putea deveni riscante. „Va fi proiectul X încæ un schelet din dulap, ceva ce compania voastræ va ajunge sæ regrete,
sau va fi un schelet de aur“ Hamm discutæ despre Agent Orange 4 , otrava Dow vîndutæ pentru uzul militar al Statelor
Unite în Vietnam, pretinzînd cæ, pînæ øi în anii 1970, calculatorul RA ar fi prezis o balanflæ pozitivæ, cel puflin pentru corporaflie.
Dæ apoi un alt exemplu: vînzarea de tehnologie IBM cætre Germania în al Doilea Ræzboi Mondial în scopul identificærii
anumitor rase – øi o svasticæ clipeøte pe ecran lîngæ logoul IBM. Categoric un schelet din dulap, dar, debordeazæ
Hamm de entuziasm în fafla publicului: unul de aur!
Aplicat la vremurile de azi, aparatul RA al lui Dow ar putea calcula evaluarea riscurilor legate de marile dezastre industriale,
arætînd limpede modul în care anumite viefli din anumite regiuni ale lumii valoreazæ mult mai mult decît alte viefli
din alte regiuni. Exemplul tacit care stæ la baza întregii lucræri a duoului Yes Men pe Dow Chemical este dezastrul din
1984 de la Uzina Chimicæ Union Carbide din Bhopal, India, care a ucis aproximativ 20.000 de oameni. Corporaflia
1. Brian Holmes se referæ la
scena de deschidere a filmului
The Yes Men (2003), de
Andy Bichlbaum øi Mike Bonanno.
(N. ed.)
2. Numele „Erastus“ apare în
„Corinteni“, asociat cu Pavel,
care îl citeazæ ca vistiernic al
oraøului Corint. „Hamm“ înseamnæ
øuncæ. Deci am avea
aici un Erastus Øuncæ sau un
Vistiernic Øuncæ . (N. tr.)
3. Pentru conferinflæ, fotografii
øi un clip din filmul video, vezi
http://www.dowethics.com/
risk/launch.html; sau vizionafli
filmul The Yes Men Fix The
World (2009).
4. Numele unui erbicid desfoliant
utilizat de armata SUA în
Ræzboiul din Vietnam. (N. tr.)
13