Descarcă revista în format PDF - idea

verso: un dosar Mike Davis
10. Produsul naflional brut. (N. tr.)
11. Congress of Industrial Organizations (Congresul Organizafliilor Industriale). (N. tr.)
12. Vezi Richard Polenberg, „The Suburban Nation“, capitolul patru din One Nation Divisible,
New York, 1980.
13. Actul prin care Abraham Lincoln oferea, în 1862, pæmînt micilor fermieri. (N. tr.)
14. O distincflie øi o periodizare utilæ se pot face între legislaflia care a procurat un cadru regulat
pentru apariflia unui regim de acumulare intensiv øi programele legislative care øi-au pus
efectiv semnætura pe structurile specifice ale consumului de masæ øi ale mobilitæflii forflei de
muncæ. Mare parte din legislaflia clasicæ a New Dealului, inclusiv Wagner Act din 1935 øi
diversele reforme ale sistemului bancar naflional, face parte din prima categorie. Un al doilea
ciclu de drepturi legislative øi de programe de cheltuieli a fost inifliat cu Servicemen’s Readjustment
Bill, din 1944, øi a continuat, în 1956, cu masivul Federal Highway Aid Act al lui
Eisenhower øi cu National Defence Education Act din 1958. Aceste ultime mæsuri au determinat
formele concrete ale subvenfliei de stat pentru suburbanizare øi educaflie superioaræ.
Ca atare, ele reprezintæ triumful sistematic al unui model extrem de consum de masæ privatizat
asupra conceptelor social-democrate vagi de locuinfle publice, tranzit în masæ øi planificare
naflionalæ, îmbræfliøate de programele New Deal din timpul ræzboiului.
15. O serie de programe economice ale SUA între 1933 øi 1938, ca ræspuns la Marea Crizæ.
Cunoscute øi ca program al celor „3 R“: relief, recovery and reform (reducere [a særæciei],
refacere øi reformæ). (N. tr.)
16. Aøa cum observæ Walter Dean Burnham, metropola avea exact limitele convenabile, „definite
de «teritoriile programate» prin limitele extreme ale cæilor ferate, i.e., cele cu rate preferenfliale
de transport de marfæ“. (Vezi „Into the 1980s with Ronald Reagan“, in The Current
Crisis in American Politics, New York–Oxford, 1982.)
17. „Centura îngheflatæ“ sau „Centura Frigului“ [Frostbelt] desemneazæ statele cu climat friguros
din partea central-nordicæ øi nord-esticæ a Statelor Unite ale Americii. (N. tr.)
18. Vezi John H. Mollenkopf, The Contested City, Princeton, 1983.
19. Între 1951 øi 1976, proporflia contracteleor de investiflii militare din Sud a crescut de la 11%
la 25%; a celor din Vest, de la 16% la 31%. fiinînd cont de deplasærile de populaflie, variaflia
relativæ a contractelor de investiflii per capita a fost: în Nord-Est – 29,5%, în Centru-Nord
– 45,8%, în Sud + 109%, iar în Vest + 32,1%. (Vezi Maureen McBreen, „Regional Trends
in Federal Defense Expenditure: 1950–76“, in Congressional Research Service, Patterns
of Regional Change, Washington D.C., 1977, p. 513.)
20. Dacæ consideræm 100 salariul mediu din Statele Unite în 1980, salariile muncitorilor industriali
estimate la oræ, inclusiv costurile de asigurare ale angajatului øi celelalte sporuri, erau
dupæ cum urmeazæ: Belgia, 133; Suedia, 127; Olanda, 123; Germania de Vest, 120; Franfla,
95; Canada øi Italia, 91; Marea Britanie, 71; øi Japonia, 59. (Monthly Labor Review – notat
în continuare MLR – martie 1981.)
21. Business Week (1.6.81); Statistical Abstract of the United States: 1981, Washington D.C.,
tabelul 714.
22. Furnizarea de locuinfle, chiar mai mult decît cota de transferuri sociale, ræmîne componenta
cea mai variabilæ a economiilor fordiste. În pofida omogenizærii condifliilor producfliei øi
consumului de bunuri de folosinflæ îndelungatæ, nu existæ nicio tendinflæ comparabilæ în ceea
ce priveøte producflia de locuinfle. Componenfla fondului locativ, preflul øi calitatea sa relativæ
diferæ foarte mult în rîndul nafliunilor din OCDE. În America de Nord øi Japonia, mai
ales, tendinfla de saturare a pieflei consumului de folosinflæ îndelungatæ a mers mînæ în mînæ,
începînd din 1970, cu o cerere tot mai scæzutæ de locuinfle.
23. P. Souyri, „La Crise de 1974 et la riposte du Capital“, Annales, iulie–august 1983, p.
798.
24. Vezi Robert B. Cohen, „Brave New World of the Global Car“, Challenge, mai–iunie
1981, p. 29. El citeazæ (p. 34) øi un studiu din Economist, care prezice o creøtere a producfliei
mondiale de maøini cu numai 8% în intervalul 1978–1985, în comparaflie cu 43%
în 1970–1978.
25. Stagflation, cuvînt derivat din stagnation øi inflation, desemnînd o perioadæ în care øomajul
øi inflaflia ating cote foarte înalte. (N. tr.)
26. Deprecierile øi manipulærile de bilanfl rezultate de aici, împreunæ cu transferurile de prefl
inflaflioniste, pot constitui o parte importantæ din soluflia la misterul declinului productivitæflii
în sectorul manufacturier al Statelor Unite în timpul anilor 1970.
27. Organizaflia fiærilor Exportatoare de Petrol. (N. tr.)
28. Cohen (pp. 29–30) susfline cæ, odatæ cu apariflia „maøinii mondiale“, vor continua sæ ræmînæ
profitabile în noile economii de scaræ mondialæ numai acele companii care vor produce
mai mult de douæ milioane de unitæfli pe an. Numai opt producætori de maøini (GM,
Ford, Toyota, Nissan, Fiat, Peugeot-Citroën, Renault øi
Volkswagen) îndeplinesc acest standard competitiv pe
pieflele globale. În mod similar, va exista probabil spafliu concurenflial
numai pentru doi producætori internaflionali de
aeronave øi pentru trei sau patru producætori de computere pentru uz general.
29. Vezi M. Aglietta, „World Capitalism in the Eighties“, NLR 136, noiembrie–decembrie
1982, în special pp. 16–21.
30. Alain Lipietz, „Towards Global Fordism“, NLR, 132, martie–aprilie 1982, pp. 46–47.
31. Potrivit lui Aglietta, ceea ce este în joc este industrializarea unor servicii publice, prin transformarea
lor în mærfuri susceptibile de reproducere în masæ: vezi, foarte recent, M. Aglietta
øi G. Oudiz, „Configurations de l’économie mondiale et régulations nationales“, Centre
d’Etudes Prospectives et d’Informations Internationales, Paris, 1983. Utilizarea pe care o
dau eu „neofordismului“ este mai algebricæ: subliniind problema aducerii la nivel a salariilor
øi productivitæflii în sectoarele neindustriale ale economiei, în mod independent de „transformarea“
generalæ „în marfæ“. În fine, ambele utilizæri de mai sus trebuie privite distinct de
aplicarea termenului „neofordism“ într-o anumitæ literaturæ anglo-americanæ, cu scopul de
a descrie tendinfle mai delimitate în procesul muncii industriale. Charles Sabel, de exemplu,
defineøte „neofordismul“ ca automatizare industrialæ flexibilæ, bazatæ pe ansambluri de
computere integrate øi pe o autonomie crescutæ a grupurilor de lucru, pentru a îngloba o
gamæ de produse mai diferenfliate în limitele producfliei de masæ. Vezi Work and Politics, Cambridge,
1982, în special pp. 209–219.
32. Cel mai important act al legislafliei americane a muncii din secolul XX, Legea Wagner (inifliatæ
de senatorul Robert F. Wagner) instituia controlul guvernului federal asupra relafliilor de muncæ,
instituia un Consiliu Naflional al Relafliilor de Muncæ, format din trei membri, cu puterea
de a proteja drepturile muncitoreøti (cu excepflia muncitorilor agricoli øi domestici), de a
organiza sindicate øi de a încuraja contractele colective de muncæ. (N. tr.)
33. Sheldon Danziger øi Robert Haveman, „The Reagan Budget“, Challenge, mai–iunie 1981,
p. 8. Potrivit lui Robert Kuttner, Statele Unite au distribuflia cea mai inegalitaræ de venituri
din orice societate capitalistæ avansatæ, poate cu excepflia Franflei. Astfel, diferenfla actualæ
între veniturile celor 5% din vîrf øi cele ale celor mai de jos 5% din populaflia Statelor Unite
este de 13,3 la 1; în Marea Britanie raportul corespunzætor este de 5,9 la 1; în Suedia, 3
la 1. Vezi Revolt of the Haves, New York, 1980, p. 217.
34. US Bureau of the Census, Current Population Reports, Seria P-60, nr. 136, tabelul 3; vezi
øi William H. Harris, „Who Needs the Negro“, cap. 8 din The Harder We Run, Oxford,
1982.
35. Termen lansat de Paul Harvey, compus din Reagan øi economics; se referæ la politica economicæ
a lui Ronald Reagan. (N. tr.)
36. Evoluflia analizei problemei muncitorilor særaci poate fi cartografiatæ prin comparaflie: Laurie
Cummings, „The Employed Poor“, MLR, iulie 1965; Barry Bluestone, William Murphy
øi Mary Stevenson, Low Wages and the Working Poor, Ann Arbor, 1973; David Gordon, The
Working Poor: Toward a State Agenda, Washington D.C., 1979.
37. Emma Rothschild, „Reagan and the Real America“, New York Review of Books, 5 februarie
1981, p. 12. Între 1960 øi 1980, economia Statelor Unite øi-a adæugat 32 de milioane de
locuri de muncæ noi – echivalentul forflei de muncæ braziliene; în timp ce Europa Occidentalæ
arunca, realmente, un milion de locuri de muncæ. Vezi discuflia acestei probleme la Michel
Albert, in Un pari pour l’Europe, Paris, 1983.
38. Statistical Abstract: 1981, tabelul 681; US Department of Labour, The Earnings Gap
Between Women and Men, Washington D.C., 1979; Nancy Rytina, „Earnings of Men and
Women“, MLR, aprilie 1982.
39. Vezi articolul meu „The AFL-CIO’s Second Century“, NLR, 136, noiembrie–decembrie
1982, p. 45.
40. Ibid.
41. The American Federation of Labor (Federaflia Americanæ a Muncii). (N. tr.)
42. „Pentru mai mult de un deceniu, creøterea salariului real a încetat sæ mai fie principalul motor
al consumului privat; care a început sæ depindæ în schimb de creøterea demograficæ øi, pentru
fiecare familie, de surse indirecte øi secundare de venit, care includeau lucrul cu jumætate
de normæ øi economia neagræ. Cu alte cuvinte, o dezvoltare regresivæ øi extensivæ a
normelor a ajuns sæ reglementeze angajarea forflei de muncæ øi formarea veniturilor.“ R.
Boyer øi J. Mistral, „Le Temps présent: La Crise (II)“, Annales, iulie–august 1978, p. 778.
Un comentariu la fel de sugestiv despre importanfla degradærii salariului în criza curentæ a
capitalismului american este conflinut în Aglietta øi Oudiz, op. cit., pp. 9–10.
43. Vezi Val Burris, „Class Formation and Transformation in Advanced Capitalist Societies:
A Comparative Analysis“, Social Praxis, 7–3/4, 1980, pp. 147–179.
44. Ibid.
183