Descarcă revista în format PDF - idea

7. Karl Polanyi, The Great Transformation,
Boston, Beacon,
1957/1944.
Michael Blum
Wandering Marxwards,
still from the video 19’ 23’’, 1999
8. Bob Jessop, The Future of the
Capitalist State, Cambridge,
Polity Press, 2002, cap. 2 øi
passim. Capitolul introductiv
online la http://www.lancs.
ac.uk/fss/ sociology/papers/
jessop-future-of-thecapitalist-state-chapter1.pdf.
liberalismului economic englez, propulsat de Revoluflia Industrialæ øi extins la dimensiuni mondiale de etalonul aurului,
a descærnat cu adeværat economia de societate, transformînd terenul, munca øi banii în ceea ce el a numit „mærfuri
fictive“, cumpærate øi vîndute continuu pe o aøa-zisæ „piaflæ autoreglatoare“. 7
De ce sînt aceste trei mærfuri atît de diferite de celelalte produse obiønuite Conform lui Polanyi, ceea ce le face sæ
fie „fictive“ este faptul cæ producerea øi reproducerea lor durabilæ nu sînt asigurate de mecanismele pieflei. Terenul care
nu este îngrijit dincolo de ciclul unei culturi comerciale sau al unor sæpæturi miniere
poate fi abuzat øi compromis astfel pe duratæ; munca færæ sprijin acordat vieflii
din afara locului de muncæ poate fi distrusæ fizic de presiunea scæderii salariilor;
chiar øi mediul schimbului, banul, poate fi discreditat prin tranzacflii speculative cu
polifle la purtætor, efectuate færæ a fline seama de institufliile din care derivæ valoarea
acestora. Toate aceste fenomene, care au fost observate încæ de la Revoluflia Industrialæ,
au ajuns la cele mai cumplite extreme la începutul secolului al douæzecilea,
cel mai acut în timpul Marii Crize din anii ’30 – iar Polanyi n-a fost singurul care
a identificat doctrinele liberale ale comerflului liber øi pieflelor autoreglatoare
drept cauze care au stat la baza ræzboaielor înseøi. Ca urmare, esenfla regimului
internaflional postbelic a putut fi schiflatæ în mod convingætor de Ruggie ca încercare
de a „reintegra“ economia globalæ a liberalismului în interiorul sistemelor teritoriale
de control øi balanfle, reglementate la nivelul statului-nafliune.
„Liberalismul integrat“ desemna efortul de reconciliere a beneficiilor aduse de comerflul
internaflional cu acele politici interne, respectiv ocuparea totalæ a forflei de
muncæ øi protecflia socialæ, care apæruseræ pentru prima datæ (deøi în forme dezastruos
de izolaflioniste) în perioada zonelor valutare închise øi a blocurilor comerciale
din anii ’30. Instrumentele postbelice ale acestei reconcilieri au fost
schimbul valutar internaflional reglementat (tratatele Bretton Woods), acordurile
de cote øi tarife de import pentru protecflia anumitor sectoare productive (Acordul
General pentru Tarife øi Comerfl, GATT) øi legislaflia muncii øi a programelor sociale (protecflia socialæ internæ). Acest
compromis, care lupta pentru un echilibru între cele douæ principii normative – bunæstarea internæ øi comerflul liber
internaflional –, a furnizat ceea ce Ruggie numeøte „gramatica generativæ“ a relafliilor interstatale postbelice. Aceasta
prevesteøte formele posibile de acfliune a statelor participante øi contribuie la ceea ce tot el a numit „internaflionalizarea
autoritæflii politice“.
Mai aproape de zilele noastre, economistul Bob Jessop, care aparfline de øcoala regularizærii, a pus la punct cea mai
completæ descriere a formei generale sau a tipului ideal de stat capitalist care a rezultat în urma compromisului postbelic.
8 El îl numeøte „Statul Naflional al Protecfliei Sociale Keynesiene“ (KWNS), referindu-se la economistul øi omul de
stat John Maynard Keynes, negociator din partea Marii Britanii la Bretton Woods. Keynes a fost primul teoretician al
ocupærii complete a claselor muncitoare, susflinutæ de guvern prin finanflarea din datorie publicæ a proiectelor de lucræri,
a serviciilor sociale øi asigurærilor sociale. Pentru Keynes, ocuparea deplinæ a forflei de muncæ era sursa „cererii eficiente“,
care putea stimula în economiile industriale cicluri virtuoase de creøtere continuæ. Aplicarea acestui tip de politicæ a
însoflit exportul postbelic al modelului american fordist de dezvoltare industrialæ, în Canada, Europa Occidentalæ, Australia
øi Noua Zeelandæ, prin mari corporaflii multisectoriale, dedicate integrærii verticale a producfliei de masæ. Acestea
au fost motoarele extraordinarei expansiuni economice ce a durat circa treizeci de ani, în contextul boomului reconstrucfliei
europene øi într-o perioadæ cînd producflia de masæ nu începuse încæ în majoritatea celorlaltor regiuni ale lumii (cu
excepflia Japoniei øi a economiei „tigrilor“ asiatici, care au elaborat variante ale modelului euroamerican, fie mai autoritare,
fie corelate cu planificarea centralizatæ).
Modelul keynesian de intervenflie statalæ a luat forme diferite, în funcflie de mærimea øi cultura politicæ a flærii în chestiune,
iar formele cele mai pur social-democrate au fost elaborate în Scandinavia. Scopul (øi într-o oarecare mæsuræ
øi rezultatul) era crearea unui nucleu de instituflii de susflinere øi refacere, în care sæ fie integrate funcfliile economice
competitive, astfel încît violenfla acestora sæ poatæ fi temperatæ, domolitæ. Astæzi, din fericire øi de multe ori din pæcate,
KWNS (øi muncitorul industrial alb, bærbat, care era subiectul sæu privilegiat) serveøte încæ drept orizont normativ
øi nostalgic pentru discufliile de politicæ economicæ publicæ. Analiza lui Jessop øi øcoala regularizærii în general ne
ajutæ sæ observæm modul în care schimbarea „gramaticii generative“ a relafliilor internaflionale a produs, începînd de
la mijlocul anilor ’70, o metamorfozæ treptatæ a formelor statului. Aceasta va primi o expresie ideologicæ limpede
abia odatæ cu programele celei de-„a Treia Cæi“ a noului Partid Laburist britanic, apærute chiar la sfîrøitul secolului.
26