Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
vær, atitudinea diplomaticæ europeanæ clasicæ insistæ asupra unei astfel de reglementæri, iar filosoful cosmopolit de frunte
al Uniunii Europene, Jürgen Habermas, invocæ în mod constant orizontul normativ al unei „politici interne mondiale“
(Weltinnenpolitik). 21 Dar nu ar trebui sæ uitæm cæ UE funcflioneazæ ca democraflie doar de la distanflæ, prin intermediul
Consiliului de Miniøtri øi al Comisiei Europene: ambele emanæ din obscurul administrafliilor naflionale, læsînd foarte puflin
loc pentru reprezentarea directæ a alegætorilor de pe continent în Parlamentul European. Iar în spatele simbolurilor
internaflionaliste ale Curflii de la Haga øi al protocoalelor de control al mediului de la Kyoto, tendinfla UE cætre o alianflæ
obiectivæ cu SUA în cadrul Organizafliei Mondiale a Comerflului (OMC), împotriva cerinflelor Sudului global, dezvæluie
o funcflie total diferitæ a dreptului public internaflional. Aøa cum remarcæ Peter Gowan: „Secretul imperial al întregului
concept fline de cine scrie din start regulile… Modelul este, desigur, OMC-ul de inspiraflie europeanæ, care-øi prezintæ
regulile ca avînd rædæcini în normele universalist-liberale ale liberului schimb, în timp ce acestea sînt de fapt un decoct
de legi asertorice care servesc interesele capitaliste atlantice“. 22
Un model similar poate fi observat în interiorul teritoriului real al UE, mai ales dupæ lærgirea acestuia cu zece noi membri,
din mai 2004. Rezultatul acestei extinderi este o diviziune tripartitæ: Centrul Europei, Europa Nouæ øi ceea ce poate
fi numit „Europa Marginalæ“, i.e. flærile periferice de la sudul øi estul frontierelor actuale. În mod ideal, drepturile sociale
din flærile Centrului ar trebui sæ se extindæ, prin programe de redistribuire, la noii membri, în timp ce ajutorul stræin øi
umbrela legilor comerflului cosmopolit ar trebui sæ permitæ integrarea treptatæ a zonelor periferice, ale cæror resurse
øi forfle de muncæ se revarsæ, oricum, înspre Centru. În realitate, apare însæ o ierarhie între: cetæflenii cu drepturi depline
ai Centrului Europei, care se aøteaptæ sæ deflinæ un anumit control democratic asupra evolufliei societæflilor lor; cetæflenii
subordonafli ai Europei Noi, ale cæror privilegii politice au fost substanflial slæbite prin pierderea controlului economic
asupra industriilor lor øi prin migraflia cætre vest a oamenilor mai tineri øi educafli; øi populafliile dominate din Europa
Marginalæ, ale cærei teritorii øi resurse sînt larg deschise pentru a fi exploatate de corporaflii transnaflionale – øi ale cæror
drepturi, dacæ sînt imigranfli, pot fi reduse arbitrar, aøa cum a arætat dureros experienfla cetæflenilor francezi de origine
africanæ în recenta stare excepflionalæ din noiembrie 2005.
O flaræ din Europa Nouæ ca Estonia exemplificæ aceastæ stare divizatæ pe trei niveluri. Industriile sale cele mai promiflætoare
øi pilonii sectorului sæu bancar au fost înøfæcate de investitorii corporatiøti din flærile Centrului (în special Finlanda
øi Suedia), în urma crizei financiare mondiale din 1997–’98. Între timp, marea majoritate a enormei populaflii vorbitoare
de limbæ rusæ a acestei flæri – importatæ din întregul imperiu pentru a lucra în versiunea sovieticæ a industriei fordiste
– lîncezeøte în mizerie, færæ loc de muncæ øi færæ niciun drept la cetæflenie øi paøaport, care nu se pot obfline færæ a stæpîni
complexa limbæ estonianæ. Aceasta înseamnæ cæ cetæflenii estonieni cu drepturi depline ocupæ ceea ce poate sæ paræ
uneori o fîøie îngustæ din propria lor flæriøoaræ, undeva între incursiunile economice ale vecinilor lor europeni, mai puternici,
øi prezenfla jenantæ a unei foste clase muncitoare, pe care au sentimentul cæ nu au chemat-o øi cæreia, de fapt,
nici mæcar nu-i pot vorbi. Actuala epidemie de heroinæ în interiorul acestei populaflii a fostei clase muncitoare øi explozia
HIV care o însofleøte inevitabil profileazæ spectrul condifliei de ghetou øi al excluziunii sociale pe termen lung, laolaltæ
cu dezvoltarea concomitentæ a aparatului poliflienesc øi a închisorilor, caracteristice pentru transformærile regimului neoliberal.
În aceste condiflii, formarea unui stat care sæ se potriveascæ, mæcar de la distanflæ, cu standardele keynesiene de
includere øi protecflie socialæ este mai mult decît dificilæ. Lideri, partide, programe politice se succed într-un vîrtej confuz,
iar ceea ce se distinge e doar opfliunea de bazæ a naflionalismului populist.
Dar oare cît de departe sînt de aceastæ situaflie statele social-democrafliei golite de sens din Centrul Europei, inclusiv
Norvegia øi celelalte flæri scandinave Gramatica generativæ a liberalismului global – care a structurat dezvoltarea UE
øi a fost scrisæ chiar în articolele proiectului de constituflie a acesteia – a dat naøtere unei clase de mijloc superioare
extraordinar de dinamice, ai cærei membri, implicafli deseori în afaceri cu cultura, sînt în stare sæ schimbe flæri, limbi øi
universuri afective, cu o uøurinflæ øi fluenflæ care ar putea fi copleøitoare, dac-ar putea exista vreo perspectivæ exterioaræ
din care sæ fie judecate. Cu toate acestea, însæøi acceleraflia transportului øi a tranzacfliilor tinde sæ izoleze eøalonul superior
rarefiat al populafliilor Centrului în interioul unei reflele de mobilitate foarte unitæ øi izolatæ de compoziflia din ce în
ce mai eterogenæ a societæflilor în care træiesc (sau prin care se deplaseazæ). Declinul vechilor clase muncitoare øi relativa
eclipsæ a tradifliilor naflionale în favoarea unei culturi sincretice, recombinatoare, dublatæ de sosirea noii clase sociale
a serviciilor øi a specialiøtilor în tehnologie din Europa Marginalæ øi de dincolo de ea, toate acestea fac foarte dificilæ elaborarea
unei platforme politice care sæ poatæ face apel la orice tip de majoritate, pentru eventuali reformatori ai serviciilor
statului. În orice caz, nevoile sectoarelor în ascensiune ale societæflii øi cele ale elitelor financiare vor fi satisfæcute, întrucît
ele sînt pietrele de fundaflie øi principalii clienfli ai formei de stat SWPR. Pentru a viza totuøi øi oamenii din afara profilurilor
ideale ale lucrætorilor în domeniul cunoaøterii øi ale finanfliøtilor corporatiøti, în cadrul acestui model apar douæ soluflii
de bazæ, care, în general, se prezintæ împreunæ. Prima este realizarea unor acorduri sectoriale pe grupuri specifice de
sæ includæ o Germanie reindustrializatæ.
Færæ integrarea
Germaniei în economia europeanæ,
remarca preøedintele
corporafliei General
Motors, Alfred P. Sloan, «nimic
nu ne-ar putea convinge
pe noi, cei de la General
Motors, cæ ar fi raflional sau
dezirabil sau cæ ar merita sæ
pornim vreo operaflie într-o
flaræ ca Franfla»“.
18. În englezæ, EEA: European
Economic Area. (N. ed.)
19. În englezæ, EFTA: European
Free Trade Association.
(N. ed.)
20. ALSNA: Asociaflia Liberului
Schimb Nord-American. În
englezæ, NAFTA: North
American Free Trade Association.
(N. tr.)
21. Vezi, de exemplu, Jürgen
Habermas, „The Postnational
Constellation and the Future
of Democracy“, in The
Postnational Constellation:
Political Essays, Cambridge,
Polity Press, 2001.
22. Peter Gowan, „US Hegemony
Today“, Monthly Review,
vol. 55/3 (iulie–august),
2003, online la http://www.
mail-archive.com/marxistleninistlist@lists.econ.utah.
edu/msg04762.html.
29