Descarcă revista în format PDF - idea

7. Pentru un argument în
favoarea imperiului liberal,
vezi William E. Odom øi Robert
Dujaric, America’s Inadvertent
Empire, New Haven,
Yale University Press, 2004,
pp. 40–44 øi passim. Pentru
o analizæ criticæ a conceptului,
Jedediah Purdy, „Liberal
Empire: Assessing the
Arguments“, în Ethics and
International Affairs, 17/2
(tomna 2003), accesibil la
http://www.cceia.org/
resources/journal/17_2/
special_section/1026.html.
Pentru o revistæ eruditæ, Linda
S. Bishai, „Liberal Empire“,
Journal of International
Relations and Development,
7 (2004), pp. 48–72. Pentru
apariflia în Rusia a unei
concepflii despre imperiul
liberal, conceputæ de Anatoli
Ciubais ca ræspuns la politica
SUA, vezi Konstantin Syroezhkin,
„Russia: On the
Path to Empire“ Central
Asia and the End of Transition,
ed. Boris Rumer, Armonk,
N.Y., M.E. Sharpe,
2005, în special pp. 113–17.
8. Chalmers Johnson, MITI and
the Japanese Miracle: The
Growth of Industrial Policy,
1925–1975, Palo Alto, Stanford
University Press, 1982.
9. Acesta este titlul unui capitol
din Chalmers Johnson,
The Sorrows of Empire: Militarism,
Secrecy, and the End
of the Republic, New York,
Metropolitan Books, 2004.
10. Chalmers Johnson, Nemesis:
The Last Days of the
American Republic, New
York, Metropolitan Books,
2006.
Pe coloana sonoræ, un colonel dur de marinæ din Guantánamo, jucat de Jack Nicholson, îøi apæræ decizia de a fi pedepsit
unul dintre soldaflii sæi cu forflæ mortalæ, reiterînd argumentele clasice, pe care fiecare american le-a auzit într-o sutæ
de formule diferite: „Fiule, træim într-o lume care are ziduri… Iar acele ziduri trebuie sæ fie pæzite de oameni cu arme.
N-am nici timpul, nici dorinfla de a mæ justifica unui om care creøte øi doarme sub pætura de libertate pe care eu i-o
procur, ca apoi sæ punæ la îndoialæ modul în care i-o procur!“ Dar izbucnirea lui pasionalæ este tocmai ceea ce îi permite
tînærului avocat, jucat de Tom Cruise, sæ-l pæcæleascæ pe colonel, fæcîndu-l sæ-øi admitæ propria vinæ în fafla judecætorului.
Putem observa aici contradicflia fundamentalæ care structureazæ imperiul liberal. Pe de o parte, o insistenflæ continuæ
asupra necesitæflii forflei, care trebuie aplicatæ în „starea de excepflie“ din avanposturi îndepærate ca Guantánamo, iar
pe de altæ parte, o încredere de nezdruncinat în statul de drept, care se poate întotdeauna restabili acasæ, prin procedurile
infailibile ale democrafliei americane. Suprapunerea ironicæ de cætre Roh a floræresei oarbe cu dialogul din curtea
de judecatæ lasæ loc pentru douæ interpretæri posibile ale situafliei. Din punctul de vedere al colonelului, orbirea este,
evident, cea a unei lumi civile, protejate øi efeminate, care nu poate accepta însæøi forfla armatæ graflie cæreia træieøte
astfel. Dar din punctul de vedere de dupæ 11.09, care este cel al nostru de astæzi, orbirea este cauzatæ de convingerea
naivæ a societæflii civile cæ instrumentele legale tradiflionale mai sînt, încæ, suficiente pentru a controla puterile imense,
nestæpînite ale Pentagonului. Ne putem întreba, de exemplu, cîfli oameni sînt gata sæ creadæ cæ solicitarea prostitufliei
de cætre soldaflii americani a fost realmente stopatæ de legea din 2005, care face din aceasta o cauzæ a eliberærii dezonorante
din armatæ. Disputa actualæ din SUA, între cele douæ poziflii opuse – sîntem un imperiu sau sîntem o putere guvernatæ
de lege, care fortificæ o ordine internaflionalæ liberalæ –, devine doar un alt mod de a refuza acceptarea realitæflii acestei
contradicflii eficiente. 7
Care sînt consecinflele reale ale modernitæflii militarizate øi ale imperiului liberal asupra societæflilor nostre de astæzi Iatæ
întrebarea pe care artiøtii øi intelectualii critici nu ar trebui sæ o evite niciodatæ, nici în Coreea, nici în America. Sæ luæm,
de exemplu, un intelectual faflæ de care am un respect enorm: Chalmers Johnson, un universitar american cu
experienflæ în Asia, fost combatant al Ræzboiului Rece, care a inventat, în 1982, conceptul de „stat al dezvoltærii“. 8 Johnson
a devenit faimos nu doar în America, ci øi în Asia de Est pentru analiza dezvoltærii industriale din Japonia, sub conducere
de stat – un model de succes de planificare centralæ, pe care mulfli l-au proiectat asupra Coreei de sub dictaturile
Park øi Chun. Johnson începuse deja sæ afle mai mult despre istoria secretæ a politicii externe a SUA, în biblioteca fostului
director al CIA Allen Dulles, pe cînd lucra pe post de consultant pentru National Intelligence Estimate, la sfîrøitul
anilor ’60. Cu toate acestea, el a-nceput sæ-øi schimbe pærerile abia dupæ cæderea Zidului Berlinului, dupæ ce Ræzboiul
Rece a luat sfîrøit, iar trupele americane nu au fost demobilizate, ci, dimpotrivæ, au ræmas în vasta arie de avanposturi
din întreaga lume. În 1996 a vizitat insula japonezæ Okinawa, la cererea guvernatorului ei, Ota Masahide, ca sæ investigheze
violul asupra unei fetifle de 12 ani din Okinawa, comis de doi puøcaøi marini øi-un marinar din forflele navale.
Acolo a-nceput sæ lucreze la alt concept important: „imperiul bazelor militare“. 9
Mai mult decît oricare alt autor individual, Johnson a dezvæluit caracterul secretos, abuziv øi fundamental nedemocratic
al operafliunilor militare ale SUA de peste ocean. Cea mai recentæ øi mai bunæ carte a sa, intitulatæ Nemesis, este
un avertisment cu privire la posibilul sfîrøit al democrafliei americane, dacæ operafliile sub acoperire ale CIA, bugetele
secrete ale Pentagonului øi, mai presus de toate, „privilegiul executiv“ al preøedintelui nu vor fi readuse sub control civil. 10
Cu toate acestea, Chalmers Johnson nu øi-a revizuit, din cîte øtiu, niciodatæ evaluarea pozitivæ a „statului dezvoltærii“
– o ordine socialæ care corespunde tocmai componentei industriale a modernitæflii militarizate. Dezvoltarea coreeanæ
a înflorit în timpul Ræzboiului din Vietnam, cînd flara producea bunuri de ræzboi pentru SUA øi a trimis aproximativ 300.000
de soldafli sæ lupte în junglæ – de departe cel mai mare contingent de trupe aliate, trimise sæ lupte împreunæ cu cele
americane. În absenfla unei reflecflii critice asupra acestui model de dezvoltare industrialæ, este imposibil sæ înflelegem
formele specifice ale democrafliei coreene de astæzi, cînd aceasta trece de la modernitatea militarizatæ condusæ de stat
înspre o integrare deplinæ în regimul autocontradictoriu, plin de crize, al imperiului liberal, care se extinde acum în întreaga
lume.
Johnson a deschis calea cætre o înflelegere geopoliticæ a militarismului american, descriind refleaua de peste 750 de
baze militare ale SUA pe teren stræin, populate de aproximativ o jumætate de milion de soldafli, personal auxiliar, contractori
privafli øi rude ale personalului – tofli aceøtia fiind finanflafli printr-un buget parflial secret, de aproximativ un trilion
de dolari pe an. Mark Gillem, un arhitect care acflioneazæ critic din interiorul Forflelor Aeriene Americane, a fæcut însæ
un pas mai departe. Recentul sæu studiu despre urbanismul militar se intituleazæ America Town [Oraøul America], referindu-se
la un district închis, pentru baruri øi prostituflie, construit în exteriorul bazei aeriene Kunsan, cu complicitatea activæ
a unor funcflionari øi oameni de afaceri sud-coreeni. Dar America Town este peste tot. Ceea ce descrie Gillem, pe baza
22