Descarcă revista în format PDF - idea

arhiva
Recucerirea subversiunii
Douæzeci de reguli sucite ale jocului numit culturæ
Brian Holmes
Hai sæ trecem direct la chestiune! Cum poate arta deveni subversivæ pentru ordinea socialæ Cum submineazæ ea tiparele
de comportament normale, legitime, acceptate øi cum deschide posibilitæfli pentru transformarea vieflii de zi cu zi
Ce poate realiza arta subversivæ în arena politicæ Care îi sînt limitele øi cum poate sæ le depæøeascæ în viitor
Mulflumitæ lui Deleuze øi Guattari øi, poate chiar mai mult, filosofilor italieni ai autonomiei, øtim bine ce poate sæ însemne
subversiunea astæzi. 1 Ea nu înseamnæ rezistenfla la mutafliile continue ale capitalismului de pe poziflia unei identitæfli consolidate,
dintr-un statut de clasæ sau de pe poziflia unei tradiflii culturale instituite local (un „întreg mod de viaflæ“, cum
spunea fondatorul studiilor culturale Richard Hoggart, sau chiar un „întreg mod al conflictului“, cum riposta E. P. Thompson).
Ci înseamnæ sæ permifli formelor de solidaritate øi luptæ moøtenite sæ se transforme, sæ se hibridizeze sau chiar
sæ se dizolve complet în procesul de întîmpinare øi apropriere a unor noi seturi de instrumente, cadre conceptuale øi
imaginaruri spafliale ale prezentului. Puterea traverseazæ indivizii øi grupurile care constituie o reflea socialæ. Deoarece
puterea este generatæ de activitatea productivæ a acestora, cæile sale funcflionale pot fi oricînd deviate øi canalizate în direcflii
diferite, pentru a ræspunde necesitæflilor existenfliale ori pentru a explora dorinfle nedomesticite øi imprevizibile.
Putefli vedea acest potenflial subversiv la lucru – sau eliberat de lucru – în pirateria informaticæ [computer hacking]: cineva
preia principalele tehnici productive ale societæflii contemporane øi le deturneazæ în scopuri nonprofit sau ilegale,
care presupun deflinerea în comun, cooperarea liberæ øi acfliunea colectivæ. Artiøtii fac ceva asemænætor: imagini comerciale
øi forme organizaflionale corporative sînt scoase din context, modificate în detalii sau chiar în nucleul lor funcflional,
iar apoi li se dæ un nou scop, într-un proces foarte asemænætor ingineriei inverse. Încæ din 1960, distribuflia în masæ øi
partajarea unor practici subversive au stat la baza unui stil conflictual ludic, uimitor øi cu adeværat dezarmant, ce deplaseazæ
cîmpurile øi mizele luptei, deschizînd noi universuri ale vieflii chiar în timp ce urmæreøte scopuri politice imediate. Este
ceea ce s-a petrecut la manifestafliile contra summiturilor, la zilele de acfliune mondialæ øi în campaniile în reflea, în farsele
øi intervenfliile în mass-media din timpul ciclului de lupte alterglobalizare din 1999 în 2003.
Colaboram pe atunci cu grupul francez de cartografiere a informafliei, Bureau d’Etudes. Diagramele lor sînt populate
de entitæfli statale øi corporative ale cæror operafliuni øi interconexiuni pot fi descrise øi documentate cu precizie. Dar
dacæ toate elementele informaflionale sînt date la o parte, ceea ce dezvæluie aceste hærfli de reflea sînt tipare goale,
nedeterminate, de energie sau putere constitutivæ, de tipul celei pe care-o simflim stræbætînd corpul nostru în procesul
unei schimbæri sociale. Harta reflelei devine o diagramæ a energiei. Iatæ ce putefli utiliza pentru subversiune! Libera
cooperare pe baza unor energii subversive a devenit un fel de „principiu al speranflei“ pentru miøcærile antisistem de
la sfîrøitul anilor 1990 øi din primii ani ai noului mileniu. Acestea sînt tipurile de practici pe care le-am descris în ultima
mea carte, Unleashing the Collective Phantoms: Essays in Reverse Imagineering [Dezlegînd spectrele colective: Eseuri
de imaginerie inversatæ]. 2 Pe baza acestor experienfle, am elaborat o teorie a diagramei generative, sub titlul de „Potenfliale“.
Din momentul în care am înfleles cæ indivizii øi grupurile pot avea mobilitate øi putere de acfliune chiar øi în interiorul
hærflii unei puteri constituite, am cîøtigat puterea de a interveni în arenele sociale øi politice. Prin colaborare inspiratæ,
se poate contribui la demonstraflii coordonate în reflea øi ocupaflii, pentru a participa apoi ca „radical liber“ într-o multitudine
emergentæ. Este momentul mæøtii, bacanala rezistenflei: „carnavalul contra capitalului“, la a cærui declanøare, în oraø
dupæ oraø, au contribuit artiøti activiøti ca John Jordan øi Alex Foti, sub forme øi cu revendicæri politice care au continuat
sæ evolueze pînæ în prezent. Ceea ce face ca toate acestea sæ fie posibile este, printre altele, identitatea deschisæ a numelui
colectiv, care a devenit în proiectul Luther Blissett unul dintre vectorii principali ai subversiunii în cultura media. 3 Øi într-adevær,
la începutul acestui secol au apærut spectre colective la scaræ transnaflionalæ: miøcæri care îøi iau un nume concret,
ca Reclaim the Streets sau Tute Bianche sau No Border sau EuroMayday, dar care refuzæ sæ aibæ lideri sau structuri,
transformînd categoria-capcanæ a politicii prin reprezentanfli într-un cîmp deschis al propriei transformæri de sine.
Textele traduse în aceasta secfliune
au fost selectate din volumul:
Brian Holmes, Escape the Overcode
– Activist Art in the Control
Society, Eindhoven, Zagreb, Istanbul,
Van Abbemuseum Public
Research #2 øi WHW, 2009 øi
au fost preluate cu amabila autorizare
a autorului.
1. Pentru introduceri în filosofia
politicæ a curentului italian autonomist,
vezi Michael Hardt
øi Paolo Virno [ed.], Radical
Thought in Italy: A Potential
Politics, Minneapolis, University
of Minnesota Press, 1996
øi Sylvère Lotringer øi Christian
Marazzi [ed.], Autonomia:
Post-Political Politics, Boston,
MIT Press, 2007/ prima
ed. 1980.
2. Brian Holmes, Unleashing the
Collective Phantoms: Essays
in Reverse Imagineering, New
York, Autonomedia, 2007.
3. Arhiva la
http://www.lutherblissett.net.
BRIAN HOLMES e teoretician, scriitor øi traducætor, colaborator frecvent al multor publicaflii de artæ contemporanæ øi teorie criticæ (Springerin, Brumaria,
Multitudes, etc). A lucrat cu colectivele franceze Ne Pas Plier øi Bureau d’Etudes, a fost editorul publicafliilor în englezæ ale Documentei X (1997). Co-fondator,
împreunæ cu colectivul 16 Beaver, al grupului Continental Drift, dedicat studiului geopoliticii øi geopoeticii. Autor al Unleashing the Collective Phantoms.
Essays in Reverse Imagineering (2008), Escape the Overcode: Activist Art in the Control Society (2009). Vezi brianholmes.wordpress.com.
5