Descarcă revista în format PDF - idea

Lui Al-Maktoum, care îøi închipuie cæ este profetul modernizærii în
Golf, îi place sæ-øi impresioneze vizitatorii cu proverbe istefle øi cu aforisme
pline de miez. Preferatul lui este: „Cel care nu încearcæ sæ schimbe
viitorul va ræmîne prizonierul trecutului“. 65 Øi totuøi, viitorul pe care
el îl construieøte în Dubai – în aplauzele miliardarilor øi ale corporafliilor
transnaflionale de pretutindeni – seamænæ, mai mult ca orice, cu un coømar
al trecutului: Speer dîndu-øi mîna cu Disney pe flærmurile Arabiei.
Traducere de Maria-Magdalena Anghelescu
Note:
1. Business Week, 13 martie 2006.
2. „Dubai overtakes Las Vegas as world’s hotel capital“, Travel Weekly, 3 mai 2005.
3. „Ski in the Desert“, Observer, 20 noiembrie 2005; Hydropolis: Project Description, Dubai,
august 2003 (www.conway.com).
4. Vezi Mena Report 2005, la adresa www.menareport.com.
5. Aøa cum i se plîngea cîndva un oficial din Dubai care cælætorise, ca turist, în Egipt unui jurnalist
american: „Ei au piramidele øi nu fac nimic cu ele. Pofli sæ-fli imaginezi ce-am face noi
cu piramidele“ (Lee Smith, „The Road to Tech Mecca“, Wired Magazine, iulie 2004).
6. Official Dubailand FAQs (de la Departamentul de marketing): „E ca øi cum toate formele
de distracflie cunoscute de oameni ar fi fost adunate laolaltæ într-un Power Point, iar apoi
votate neglijent, prin ridicarea mîinii“ (Ian Parker, „The Mirage“, The New Yorker, 17 octombrie
2005).
7. Parker, „Mirage“.
8. Familia Maktoum posedæ øi muzeul Madame Tussaud’s din Londra, Helmsley Building øi
Essex House în Manhattan, mii de apartamente în statele însorite din sudul øi sud-estul SUA,
ferme enorme în Kentucky øi ceea ce New York Times descrie ca „o participaflie semnificativæ
la Daimler-Chrysler“. Cf. „Royal Family of Dubai Pays $1.1 Billion for 2 Pieces of New
York Skyline“, 10 noiembrie 2005.
9. King Abdulah Economic City [Cetatea Economicæ Regele Abdulah] a Arabiei Saudite – un
proiect de dezvoltare de 30 de miliarde de dolari deasupra Mærii Roøii – va fi de fapt un
satelit al Dubaiului, construit de Emaat, imensa companie imobiliaræ proprietate a dinastiei
Maktoum. Vezi „OPEC Nations Temper the Extravagance“, New York Times, 1 februarie
2006.
10. Valorile tabelelor din original au fost convertite în sistemul metric. (N. ed.)
11. Albert Speer (1905–1981), arhitectul-øef al lui Hitler. (N. tr.)
12. Rowan Moore, „Vertigo: The strange new world of the contemporary city“, in Moore, ed.,
Vertigo, Corte Madera, aprox. 1999.
13. „Emirate rebrands itself as a global melting pot“, Financial Times, 12 iulie 2005.
14. George Katodrytis, „Metropolitan Dubai and the Rise of Architectural Fantasy“, Bidoun, nr.
4, primævara 2005.
15. „In China, To Get Rich Is Glorious“, Business Week, 6 februarie 2006.
16. Baruch Knei-Paz, The Social and Political Thought of Leon Trotsky, Oxford, 1978, p. 91.
17. „Vîrful petrolier“ (oil peack) desemneazæ vîrful curbei de producflie a unui pufl petrolier, a
unui cîmp petrolier sau a unei regiuni petroliere, dar cel mai adesea vîrful petrolier mondial,
adicæ momentul cînd producflia mondialæ de petrol îøi atinge cota maximæ, urmînd sæ
înceapæ sæ scadæ, ca urmare a epuizærii rezervelor exploatabile de petrol. Metodele de previziune
a atingerii acestui vîrf sînt inspirate din lucrærile din anii ’50 ale geologului Marion
King Hubert (1903–1989). (N. ed.)
18. „Oil Producers Gain Global Clout from Big Windfall“, WSJ, 4 octombrie 2005.
19. Marion King Hubbert, care a lucrat pentru laboratorul de investigaflie al companiei Shell
în Houston, Texas. A realizat diverse contribuflii în cîmpul geologiei øi geofizicii, în special
la teoria vîrfului lui Hubbert, care are importante conotaflii politice (referitoare la maxima
producflie de petrol din SUA, din anii ’60–’70). (N. tr.)
20. Joseph Kechichian, „Sociopolitical Origins of Emirati Leaders“, in Kechichian, ed., A Century
in Thirty Years: Shaykh Zayed and the UAE, Washington DC, 2000, p. 54.
21. Jack Lyne, „Disney Does the Desert“, 17 noiembrie 2003, online la The Site Selection.
22. Michael Pacione, „City Profile: Dubai“, Cities, vol. 22, nr. 3, 2005, pp. 259–260.
23. „Young Iranians Follow Dreams to Dubai“, New York Times, 4 decembrie 2005. Existæ, recent,
øi un influx dramatic de americani iranieni bogafli, iar „unele stræzi din Dubai încep sæ semene
cu anumite zone din Los Angeles“.
24. WSJ, 2 martie 2006.
25. Gilbert King, The Most Dangerous Man in the World: Dawood Ibrahim, New York, NY, 2004,
p. 78; Douglas Farah, „Al Qaeda’s Gold: Following Trail to Dubai“, Washington Post, 18
februarie 2002; øi Sean Foley, „What Wealth Cannot Buy: UAE Security at the Turn of the
21st Century“, in Barry Rubin, ed., Crises in the Contemporary Persian Gulf, London,
2002, pp. 51–52.
26. Steve Coll, Ghost Wars, New York, 2004, p. 449.
27. Suketu Mehta, Maximum City: Bombay Lost and Found, New York, 2004, p. 135.
28. S. Hussain Zaidi, „Black Friday: The True Story of the Bombay Bomb Blasts“, Delhi,
2002, pp. 25–7 øi 41–44.
29. Vezi „Dubai’s Cooperation with the War on Terrorism Called into Question“, Transnational
Threats Update, Centre for Strategic and International Studies, februarie 2003, pp. 2–3;
øi „Bin Laden’s operatives still using freewheeling Dubai“, USA Today, 2 septembrie 2004.
30. Ira Chernus, „Dubai: Home Base for Cold War“, 13 martie 2006, Common Dreams News
Centre.
31. Existæ foarte multe controverse în jurul acestui gigant al serviciilor petroliere øi una dintre
primele o sutæ de companii americane: legæturile financiare cu familia Bush øi cu Dick Cheney,
care i-a øi fost preøedinte între 1995 øi 2000, neregularitæflile contabile, producflia de amiantæ,
enormul contract cu armata americanæ în Irak, încredinflat færæ licitaflie publicæ øi bænuit
de suprafacturare etc. Pe 11 martie 2007, Halliburton a hotærît sæ-øi mute centrul
decizional din Houston în Dubai. Grupul ræmîne, juridic øi fiscal, american, dar preøedintele
lui, David Lesar, îøi are acum biroul în Golful Persic. (N. ed.)
32. Pratap Chatterjee, „Ports of Profit: Dubai Does Brisk War Business“, 25 februrie 2006, Common
Dreams News Centre.
33. Edward Chancellor, „Seven Pillars of Folly“, WSJ, 8 martie 2006; despre repatrierile saudite,
AME Info, 20 martie 2005, www.ameinfo.com.
34. AME Info, 9 iunie 2005.
35. Chancellor, „Seven Pillars“.
36. Stanley Reed, „The New Middle East Bonanza“, Business Week, 13 martie 2006.
37. Lyne, „Disney Does the Desert“.
38. Væzute din spafliu, cele 1.060 de Water Homes de pe insula The Palm Jebel Ali se vor citi:
„Învaflæ înflelepciunea de la poporul înflelepflilor: nu oricine cælæreøte e øi jocheu“.
39. Peter Coy, „Oil Pricing“, Business Week, 13 martie 2006.
40. Autorul face aluzie la Proiectul Chile, transfer de ideologie americanæ inifliat de „Chicago Boys“
în anii ’70. (N. tr.)
41. Tarek Atia, „Everybody’s a Winner“, Al-Ahram Weekly, 9 februarie 2005.
42. William Wallis, „Big Business: Intense rivalry among the lieutenants“, Financial Times, 12
iulie 2005.
43. Hari Sreenivasan, „Dubai: Build It and They Will Come“, ABC News, 8 februarie 2005.
44. Pacione, „City Profile: Dubai“, p. 257.
45. Lee Smith, „The Road to Tech Mecca“; Stanley Reed, „A Bourse is Born in Dubai“, Business
Week, 3 octombrie 2005; øi Roula Khalaf, „Stock Exchanges: Chance to tap into a vast
pool of capital“, Financial Times, 12 iulie 2005.
46. Khalaf, „Stock Exchanges“.
47. William McSheehy, „Financial centre: A three-way race for supremacy“, Financial Times,
12 iulie 2005.
48. „A Short History of Dubai Property“, AME Info, august 2004.
49. Lonely Planet, Dubai: City Guide, London, 2004, p. 9; øi William Ridgeway, „Dubai, Dubai
– The Scandal and the Vice“, Social Affairs Unit, 4 aprilie 2005.
50. American Enterprise este o fundaflie americanæ neoconservatoare, iar Cato Institute, un
think tank libertarian. (N. ed.)
204